Pentru euro-entuziasti, vestile sunt bune: cel putin la nivel declarativ, romanii doresc ca tara noastra sa intre in Uniunea Europeana.
O serie de sondaje realizate la sfarsitul anului trecut de Institutul PRO, impreuna cu CURS si CSOP, arata ca aprox. trei sferturi din populatia adulta a Romaniei sunt de acord cu integrarea europeana si doar aprox. 5% sunt explicit impotriva acesteia.
Restul se distribuie in mod egal intre cei care fie nu stiu ce este Uniunea Europeana (aprox. 10%), fie nu au o opinie bine conturata in privinta acestui subiect (alti 10%).
In ce-i priveste pe aceia care sunt de acord cu integrarea in Uniunea Europeana, acestia se impart in optimisti si precauti, primii fiind cam de doua ori mai numerosi decat cei din urma.
Astfel, aproximativ jumatate din romani raspund un “Da” curat, lipsit de adaugiri limitative la intrebarea Sunteti de acord sau nu cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, in timp ce aprox. 20% din populatie dau un raspuns mai nuantat, considerand ca trebuie sa ne pastram totusi o anumita verticalitate in relatia cu Uniunea Europeana si sa nu cedam neconditionat solicitarilor acesteia (Sunt de acord, dar nu in orice conditii).
Ponderea ridicata de romani care sunt de acord cu integrarea in Uniunea Europeana se regaseste, de altfel, si in procentul de 68% care considera ca integrarea in Uniunea Europeana face parte din interesul pe termen lung al Romaniei.
Acelasi raport intre optimism, precautie, scepticism si ignoranta de aprox.
50% // 20-25% // 5% // 20A25% se pastreaza si in cazul felului in care romanii considera ca integrarea europeana le va influenta viata personala.
Jumatate considera ca, o data intrati in Uniunea Europeana, viata li se va schimba in bine, un sfert cred ca va ramane la fel, aprox. 5% cred ca li se va schimba in rau, iar un sfert ori nu stiu nimic despre Uniunea Europeana, ori nu au o opinie conturata.
Se contureaza astfel urmatoarea tipologie:
– Euro-optimistii: Cei care doresc in mod neconditionat sa intre in Uniunea Europeana si cred ca li se va schimba viata in bine (aprox. 50% din populatie)
– Euro-precautii: Cei care doresc sa intre in Uniunea Europeana, insa nu in orice conditii, si care nu cred ca li se va schimba viata nici in bine, nici in rau (aprox. 20-25% din populatie)
– Euro-scepticii: Acea minoritate care nici nu doreste sa ne alaturam Uniunii Europene, nici nu considera ca aceasta ne va aduce ceva bun (aprox. 5% din populatie)
– Euro-ignorantii / indiferentii: Cei care ori nu stiu nimic despre Uniunea Europeana, ori nu au o opinie clara in privinta integrarii Romaniei in UE, ori pur si simplu nu-i intereseaza subiectul (aprox. 20-25% din populatie)
Dupa cum era de asteptat, exista o relatie puternica intre cele doua opinii: atitudinea romanilor fata de integrarea in UE si asteptarile / sperantele / temerile acestora privind efectul asupra vietii lor personale.
Cei care sunt de acord cu integrarea considera ca o vor duce mai bine, cei care pun anumite conditii nu cred ca integrarea le va influenta in vreun fel viata, iar cei care nu doresc integrarea considera ca, in eventualitatea acestui eveniment, viata li se va schimba in rau.
In privinta relatiei cauzale dintre acestea, este mai probabil ca estimarea efectului integrarii asupra vietii personale sa determine atitudinea fata de integrare, conform unui rationament de tipul “cred ca o sa-mi fie mai bine daca intram in UE, deci sunt de acord cu integrarea”, respectiv pe dos: “cred ca o sa-mi mearga mai rau daca o sa ne integram, in consecinta nu sunt de acord cu integrarea in UE”.
Cu toate acestea, se pot aduce si argumente de tip opus, cum ca o atitudine deja constituita privind integrarea in UE duce, in cele din urma, la o rationalizare a estimarii efectului acesteia in scopul minimalizarii disonantei cognitive, conform unui rationament de tipul “sunt de acord sa intram in UE, deci cred ca o sa-mi fie mai bine” (respectiv pe dos: “nu sunt de acord cu integrarea, deci cred ca o sa o duc mai rau”)
Studiu de caz: ocupatii si euro-atitudini
Dintre determinantii sociali ce caracterizeaza o persoana (sex, varsta, status socio-economic, status ocupational, mediu rezidential, regiune, nationalitate etc.), ocupatia este unul dintre cei care creeaza clivajele cele mai semnificative privitor la atitudinea fata de integrarea in Uniunea Europeana.
Asa cum se observa avem de-a face cu trei mari grupuri ocupationale ce prezinta profile atitudinale distincte in aceasta privinta :
– Gulerele albe (Upper, Middle & Upper-Low class): patroni, mici intreprinzatori, personal cu studii superioare, functionari cu studii medii (mai ales in administratia de stat), elevi, studenti
Detinatori de resurse simbolice si materiale (educati, informati, locuitori ai mediului urban, instariti / bogati, tineri sau de varsta activa, situati in functii de decizie), acestia nu au decat de castigat de pe urma integrarii in Uniunea Europeana. in consecinta, ei prezinta atat nivelul cel mai ridicat de optimism (aprox. 2/3 din ei), cat si nivelele cele mai scazute de scepticism (practic nul), respectiv ignoranta / indiferenta (in jur de 5-10%).
Aceasta categorie de populatie euro-optimista reprezinta aprox. o cincime din populatie (19%)
– Gulerele albastre (Upper-Low & Middle-Low class): tehnicieni, maistri, muncitori calificati, someri, fara ocupatie
Preponderent urbani si industriali, de varsta activa, cu un nivel satisfacator de educatie si de pregatire, acestia spera probabil la o imbunatatire a castigurilor si / sau a ocaziilor de angajare o data cu integrarea in Europa si cu deschiderea economica si de granite aferente, de unde si nivelul destul de ridicat (in jurul lui 55%) de euro-optimisti din randul lor. Nivelele de euro-scepticism si de euro-ignoranta / indiferenta cresc fata de prima categorie cu aprox. 5-10 puncte procentuale.
Aceasta categorie de populatie predominant muncitoreasca reprezinta aprox. un sfert din populatie (27%)
– Gulerele albastre, inactivii (Low class & Underclass): muncitori necalificati, tarani, casnice, pensionari
an cadrul acestei categorii intalnim persoanele cu cele mai putine resurse (batrani, din mediul rezidential rural, saraci, cu un nivel redus de educatie, fara surse de venit sau putere de munca). insa chiar si in cazul acestora euro-optimismul se pastreaza la un nivel suficient de ridicat (aprox. 45%), apropiat de al celei de-a doua categorii. Ce ii diferentiaza puternic pe acestia de restul romanilor il reprezinta nivelul mult mai ridicat de euro-ignoranta / indiferenta: aprox. 1/3 dintre acestia ori nu au auzit de Uniunea Europeana, ori nu au inca o parere bine definita despre beneficiile si riscurile integrarii, ori nu sunt interesati de aceasta.
Analizand aceste sub-optiuni ale categoriei euro-ignoranta / indiferenta, observam ca muncitorii calificati stiu despre Uniunea Europeana, insa nu stiu (inca) de unde sa o apuce, neavand inca o opinie bine formata la adresa acestui subiect, in timp ce in cazul celorlalte categorii (tarani, casnice, pensionari), preponderenta este ignoranta la adresa subiectului (intre o treime si jumatate din acestia, adica aprox. 15-20% din intreaga populatie a Romaniei, nu stie ce este Uniunea Europeana).
Aceasta categorie de populatie euro-ignorant / nedumerita reprezinta aprox. o jumatate din populatia Romaniei (52%).
Interesant de observat este ca ceea ce diferentiaza cel mai puternic aceste trei tipuri de romani intre ei nu este scaderea puternica a euro-optimismului in favoarea celor euro-precauti sau euro-sceptici, asa cum poate ne-am fi asteptat (ultimele doua tipuri de atitudini oscileaza in jurul unor valori relativ constante, de 20-25%, respectiv 5%).
Din contra, scaderea nivelului de euro-optimism de-a lungul acestor trei categorii de status ocupational se datoreaza mai degraba cresterii nivelului de euro-ignoranta / indiferenta.
Aceasta urca de la niste valori reduse, situate in jurul lui 5%-10%, in cazul primei categorii, a celor avantajati social, ajungand in cazul celei de-a doua, predominant muncitoreasca, in jurul lui 10-15% pentru a sari brusc in cazul celei de-a treia categorii, predominant defavorizata, spre 33%.