Prin utilizarea noului contract fermierii pot să-și fixeze un preț și o dată dinainte stabilită la care să-și vândă grâul fără teama că în viitor prețul grâului ar putea să scadă și să iasă în pierdere. De partea cealaltă, producătorii din panificație vor putea să folosească acest contract pentru a-și asigura un preț cert pentru grâu dacă vor să nu fie afectați pe viitor de creșterea cotației la grâu.
Contractul poate fi utilizat și de speculatori pentru a miza pe creșterea sau scăderea prețului grâului.În prezent nu există o referință pentru prețul grâului pe plan local, iar fermierii își vând grâul la marginea tarlalei, fiind la mâna marilor traderi de cereale, care au o putere de negociere mai mare și cumpără ieftin pentru a vinde mai departe la prețurile de pe piețele internaționale.
“În calitate de viitor utilizator considerăm că aceste contracte pe prețul grâului pot să ofere multiple avantaje, respectiv conduc la o stabilitate a pieței cerealelor, la o dezvoltare a competitivități, la prețuri rezonabile pentru consumatori, elimină speculațiile din piața cerealelor și oferă o transparență la formarea prețului grâului”, spune Cezar Popescu, directorul comercial al producătorului de panificație Boromir.
Brokerii cred că la început contractul nu va avea o lichiditate foarte ridicată, dar se așteaptă să fie mult mai bine primit de marea masă de oameni, având în vedere că aproape toată lumea este interesată de prețul pâinii sau de cel al grâului. Circa 60-80% din prețul pâinii reprezintă costul grâului, iar acesta va putea fi urmărit zilnic pe bursă.
“Contractul pe grâu trebuia să fie disponibil pe bursă cu mult mai mulți ani în urmă. Este un produs pe care poți să-l vinzi și pe care-l pot înțelege și de care sunt interesați mai mulți decât cei 3.000 de speculatori care tranzacționează SIF-uri și alte acțiuni. Poți să discuți cu oricine despre tona de grâu, despre viitoarea criză a alimentelor care se prefigurează. Este un produs care se poate transforma în știre, este ceva ce are priză la masa publică”, spune Grigore Chiș, directorul general al firmei de intermediere Broker Cluj.
Firma de brokeraj va activa încă din prima zi ca formator de piață pe acest tip de contracte pentru a menține un anumit nivel de lichiditate și a da posibilitatea atât vânzătorilor, cât și cumpărătorului să găsească contrapartidă în piață.
“Acum câțiva ani se vorbea despre alinierea prețului la benzină din România cu cel european, îmi făceam calculele și nu credeam că va crește cu 100%. Acum avem un preț la benzină ușor peste cel din Uniunea Europeană. Același lucru trebuie să se întâmple și cu prețul grâului, să existe un preț uniform peste tot. Noi încercăm să fim pionieri pe această piață. Sper să avem sprijinul autorităților și să lichidizăm acest produs”, spune Grigore Chiș.
Bursa speră să atragă cât mai mulți producători și consumatori care să tranzacționeze pe bursă acest nou tip de contract.
“Agricultura din Romania are un potențial mare de dezvoltare, iar noi trebuie să fim pionieri și să întâmpinăm acest potențial înainte ca să-și atingă nivelul maxim de dezvoltare. Prin aceste contracte derivate pe care le lansăm sperăm ca producătorii să își protejeze afacerile prin hedging”, a declarat Valentin Ionescu, directorul general al BVB.
În România există circa 3 milioane de fermieri și peste 20.000 de firme care exploatează teren agricol. Numai în domeniul panificației există circa 6.000 de agenți economici, iar pe piața neagră ar putea exista un nivel similar, potrivit specialiștilor de pe piață. “Mă bucură faptul că a început să existe o preocupare mai mare și sub aspectul piețelor. M-aș bucura dacă în sistemul bursier am găsi acest sector agricol, iar bursa de cereale și plante tehnice nu ar fi numai la Odessa, ci am putea să o găsim și la Brăila sau la București. Cred că se poate pune la punct un sistem bursier de valorificare a cerealelor, iar România să intre în clubul exportatorilor de grâu. Grâul rămâne un etalon pentru agricultură. Fără un preț format la Marea Neagră nu vom avea niciodată o situație clară privind valorificarea agricolă”, a declarat Valeriu Tabără.
Reprezentanții bursei spun că urmăresc și introducerea contractului cu livrare fizică pe grâu, însă acest lucru nu va avea loc în viitorul apropiat.
“Introducerea contractului pe grâu cu livrare fizică este unul dintre obiectivele noastre. Contractul existent în prezent este un produs prin care se descoperă prețul grâului și dă posibilitatea celor interesați de a-și acoperi pierderile din variațiile prețului grâului și conservarea veniturilor din tranzacții pe grâu”, a precizat Iulian Lupu, coordonatorul proiectului – dezvoltarea pieței derivatelor la BVB.
Specialiștii de pe piața de panificație cred că lansarea contractului este un pas important, dar că există încă multe lucruri care trebuie puse la punct pentru a-l face atractiv pentru jucătorii de pe piață.
“Discutăm de un contract deosebit de important cu valențe globale. În România oamenii au tendința să blocheze informația și să o ascundă. Din datele pe care le am cred că prețurile alimentare nu vor continua să scadă, direcția este în sus. În ciuda faptului că o parte importantă din suprafețele agricole sunt alocate în ultima perioadă pentru producția de bioenergie, consumul alimentar continuă să crească, iar raportul cerere/ofertă a crescut foarte mult”, spune Viorel Marin, președintele Asociației Naționale a Industriilor de Morărit și Panificație.
Cum se tranzacționează contractele pe grâu?
Prețul unui contract futures pe grâu lansat astăzi la BVB este format din cotația în euro de la bursa din Paris a tonei de grâu (exemplu 194,5 euro/tonă) înmulțit cu un multiplicator de 50 de lei specific contractului. Prețul de pornire este astfel de 9.727 de lei/contract, iar pentru fiecare variație a prețului la grâu cu un euro cumpărătorul sau vânzătorul acestuia câștigă sau pierde 50 de lei.
La achiziția/vânzarea unui contract futures pe grâu investitorul trebuie să depună o marjă inițială de 1.000 de lei/contract, adică circa o zecime din valoarea contractului în cauză. Dacă în urma variației prețului la tona de grâu valoarea zilnică calculată în contul celui care deține poziția scade sub această valoare, investitorul trebuie să suplimenteze marja pentru a o readuce la nivelul de 1.000 de lei/contract, în caz contrar fiind nevoit să-și închidă poziția în pierdere. Pentru fiecare tranzacție cu aceste contracte se percepe de la 1 ianuarie 2012 un comision de circa 1,36 lei/contract, reprezentând taxe către instituțiile pieței de capital.
Cum ar putea fi îmbunătățit contractul pe grâu?
Producătorii și specialiștii de pe piața de morărit și panificație spun că acest instrument ar fi mult mai accesibil celor care activează pe această piață dacă contractul futures pe grâu ar întruni mai multe condiții printre care:
1) prețul la tona de grâu să fie exprimat în lei pentru a se elimina riscul valutar;
2) cumpărătorul să aibă posibilitatea de a primi marfa la expirarea termenului contractului, iar vânzătorul să fie obligat să o livreze în anumite condiții dinainte stabilite;
3) să existe un etalon de calitate, respectiv o garanție că marfa va avea caracteristici minime cu care sunt obișnuiți producătorii și comercianții de pe piața de morărit și panificație;
4) să existe tranzacții semnificative cu acest contract pentru ca pe această piață să poată tranzacționa și marii jucători din sector.
Bursa de Valori București a lansat ieri contractul futures pe prețul grâului. Participanții (Viorel Marin – președintele ANAMOB, Cezar Popescu – directorul comercial al Boromir,