Fondurile europene sunt esențiale pentru investițiile din economie, susținând că absența sumelor nu va afecta țintele fiscale, a precizat Jeffrey Franks, reprezentantul FMI.
România are la dispoziție până în 2013 fonduri europene structurale și pentru agricultură în valoare de 20 mld. euro, din care în buzunarele beneficiarilor au intrat aproape 2 mld. euro.
“Provocarea pentru România este că există o sumă semnificativă de bani, disponibilă «gratis» la Bruxelles”, a precizat Franks.
Anterior, reprezentanții patronatelor au declarat că Franks le-a transmis că există riscul ca România să piardă fonduri europene importante în următorii ani, ca urmare a modului “dezastruos” de atragere a acestora. “Nu vă puteți permite să pierdeți 20 de miliarde de euro, adică 17% din PIB”, a spus Cezar Corâci, președintele UGIR, citându-l pe șeful misiunii FMI.
Pe de altă parte, ministrul finanțelor, Sebastian Vlădescu, a afirmat că “nu trebuie să ne mai plângem, ci trebuie să găsim soluții astfel încât România să absoarbă fonduri europene”, aceasta fiind una dintre prioritățile Ministerului Finațelor, pe lângă echilibrarea bugetului.
La începutul lunii iulie, președintele Traian Băsescu a declarat că Ministerul Transporturilor nu a atras nicio finanțare europeană din cauza incompetenței personalului “arhiselecționat” și că el, dacă ar fi fost în locul ministrului Radu Berceanu, i-ar fi dat afară pe toți care gestionează proiectele.
Banii de la UE au început să intre într-un ritm mai accelerat în buzunarele firmelor și autorităților locale începând de anul trecut, în condițiile în care în primii ani de la aderare agențiile de management, care gestionează atragerea de fonduri europene, au fost autorizate la Comisia Europeană, s-au întocmit ghidurile și au fost lansate primele apeluri de proiecte.
Cu toate că încă din 2008 beneficiarii au putut depune proiecte, principala problemă a apărut în evaluarea dosarelor care a durat până la un an de zile pentru anumite proiecte, întârziere care a fost pusă pe seama lipsei de personal din cadrul autorităților care gestionează banii de la UE.
Un blocaj în atragerea fondurilor europene îl reprezintă finanțarea, în condițiile în care băncile acordă mai greu credite, iar o mare parte din firmele care au câștigat proiecte europene se confruntă și cu dispariția pieței de desfacere.
O măsură care a fost adoptată pe 20 iulie de guvern și care ar putea impulsiona creditarea este aceea de a permite beneficiarilor de fonduri europene să poată gaja sau ipoteca activele fixe achiziționate cu fonduri europene.
Până pe data de 9 iulie, românii au depus 18.177 de proiecte pentru fonduri structurale, cu o valoare totală de 38,89 miliarde de euro, din care au fost aprobate însă numai 4.421 de proiecte, cu o valoare de finanțare de 9,4 miliarde de euro.
Cu toate acestea, rata de absorbție a fondurilor europene este destul de mică, de numai 10,4% din valoarea alocată pentru perioada 2007- 2010. Astfel, beneficiarii de fonduri europene au reușit să atragă numai 882 de milioane de euro din 2007 până în prezent, în condițiile în care alocarea financiară pentru ultimii trei ani este de 8,6 miliarde de euro.
În cadrul PNDR sunt depuse peste 33.600 de proiecte, cu o valoare totală de 11,8 mld. euro, fiind până în prezent semnate puțin peste 11.000 de decizii de finanțare, cu o valoare de 2,1 mld. euro.
Premierul Emil Boc a anunțat câteva măsuri care vor fi adoptate în perioada următoare, între care rezilierea contractelor încheiate de firme pentru proiecte finanțate și de Uniunea Europeană unde lucrările sunt întârziate cu 6-9 luni, iar primele “semnale publice” în acest sens vor fi lansate în săptămânile următoare.
El a anunțat totodată că toate cererile de rambursare înaintate în cadrul proiectelor UE vor fi finalizate până la 15 iunie, iar aceste cereri se vor încadra într-un termen de maximum 60 de zile, față de 120 de zile în prezent.

Subiecte #FMI#romania#ue