Căderea profitului net al BCR până la 6 mil. lei în trimestrul al treilea nu trebuie să surprindă, pentru că banca susține 25% din economie și ca atare nu poate fi imună la trecerea de la o creștere rapidă la recesiune profundă, este explicația generală a șefului băncii pentru rezultatul din T3.
Pe partea de venituri, principala cauză a declinului este însă prăbușirea câștigului adus de activitatea de trezorerie, de la 186 mil. lei în trimestrul al doilea, la numai 9 mil. lei în perioada iulie-septembrie.
“Rezultatul din trimestrul al treilea arată efectele foarte importante ale schimbărilor din economia României, efecte pe care nu le putem contracara decât prin creșterea eficienței. Nu mă aștept ca situația din activitatea de trezorerie să se repete în T4, dar mă aștept să continue presiunea pe veniturile din comisioane, inclusiv ca urmare a aplicării Ordonanței 50. Nu încape îndoială că vom rămâne sub presiune și din cauza creditelor neperformante și a provizioanelor”, a declarat Bruynseels.
O explicație pentru câștigul foarte mic din trezorerie ține de efectul negativ de reevaluare a unor poziții leu/dolar deschise în iulie și septembrie, care ar fi adus pierderi de circa 17 mil. euro.
Comisioanele au adus un venit net de 123 mil. lei, în scădere cu 23% față de trimestrul III din 2009. Bruynseels spune că eliminarea comisionului de rambursare anticipată a creditelor a provocat un minus de 3 mil. euro. Totuși, el susține că nu este vorba despre un volum important de refinanțări de credite și că oricum BCR are cea mai bună ofertă la credite ipotecare, adică nu ar avea de ce să piardă clienți atrași eventual de oferte ale altor bănci. “Competiția dintre bănci pentru refinanțări se vede deja pe piață, dar noi am răspuns cu cel mai bun preț la ipotecare.”
Chiar dacă profitul de 6 milioane de lei a fost raportat la nivel de grup și este calculat după standardele internaționale mai “blânde” cu necesarul de provizioane, șeful BCR afirmă că banca a avut un profit “foarte mic” și după standardele românești de contabilitate. “Rezultatul pe întreg anul depinde de T 4 și de cum le va merge clienților cu credite.”
De ce continuă să crească costurile administrative și de personal
Plata angajaților BCR a fost anul acesta și mai mult legată de performanța afacerilor și cum aceasta a devenit slabă, s-au redus și remunerațiile, afirmă Bruynseels.
“Dacă în trimestrul IV nu crește semnificativ performanța, vor scădea și bonusurile.” Înregistrarea unor rezultate slabe nu înseamnă așadar că în BCR nu vor mai fi acordate bonusuri pentru motivarea unor angajați. “Mai mici, dar vor fi.”
Cât privește bonusul personal, Bruynseels nu își asumă nicio răspundere: “Bonusul meu este în întregime la discreția lui Andreas Treichl” – CEO al Erste Group, cel care l-a și selectat în 2008 pentru șefia BCR după mai mult timp de căutări. Pe de altă parte, el spune că numărul angajaților a scăzut cu 600 de oameni în trimestrul al treilea.
Cu toate că șeful BCR vorbește despre creșterea eficienței și scăderea remunerațiilor, trimestrul al treilea a adus creșteri atât ale cheltuielilor cu personalul, cât și ale costurilor administrative față de aceeași perioadă a anului trecut.
BCR a avut cheltuieli de personal de 222 mil. lei în T3, în creștere cu aproape 30%, reprezentând 49,7% din totalul cheltuielilor operaționale. Majorarea cheltuielilor administrative cu 4% este explicată prin creșterea TVA.
Cât privește deteriorarea raportului cost/venit de la 30,7% în T3 2009 la 39,8% în T3 2010, Bruynseels susține că este mai mult o problemă de scădere a veniturilor, decât de creștere a costurilor.
Ordonanța 50 slăbește capacitatea viitoare a băncilor de a da credite
Președintele BCR se declară bucuros că guvernatorul BNR a făcut joi declarații oficiale pe tema Ordonanței 50 în favoarea băncilor, dar nu vrea să comenteze dacă exprimarea acestei poziții este mai mult sau mai puțin tardivă.
El afirmă că ordonanța are cel mai mare impact la nivelul marjelor de dobândă și continuă să vorbească despre un efect “retroactiv” dată fiind aplicarea noilor reguli și la creditele în sold, deși atât președintele Traian Băsescu, cât și guvernatorul BNR Mugur Isărescu spun că nu este vorba despre retroactivitate.
BCR a fost acționată în instanță de un grup de clienți nemulțumiți de modul de calcul al dobânzilor. Primul termen a fost săptămâna trecută, dar banca a depus o întâmpinare și procesul a fost amânat pentru 12 noiembrie, judecătorul urmând să decidă dacă pe perioada procesului va fi suspendată plata ratelor. BCR a angajat casa de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, potrivit unor surse de pe piață, în timp ce clienții sunt reprezentați de Gheorghe Piperea. Bruynseels nu a dorit să comenteze eventuala situație în care instanța ar decide suspendarea plății ratelor și nici să precizeze care este ponderea creditelor din portofoliul BCR care intră sub incidența prevederilor ordonanței legate de marjele de dobândă.
“În forma actuală, ordonanța slăbește capacitatea viitoare a băncilor de a da credite pentru că vor avea nevoie de mai mult capital”, susține bancherul. Întrebat dacă nu crede că practicarea unor marje mai mici ar avea un efect pozitiv pentru bancă pentru că astfel mai puțini clienți ar ajunge în default, Bruynseels nu a răspuns direct, vorbind în schimb despre capacitatea foarte scăzută a clienților de a se refinanța la condiții de preț mai bune, din cauza deteriorării situației financiare a acestora și a deprecierii garanțiilor. Și totuși, nu neagă că piața refinanțărilor dă semne că se mișcă.