După două luni de la lansare programul guvernamental de creditare pentru IMM-uri “Mihail Kogălniceanu”, care ar fi trebuit să fie o măsură de relansare a economiei, se conturează a fi un eșec pentru că nici băncile și nici Agenția pentru IMM-uri, care gestionează banii alocați de stat, nu au reușit să le explice clienților cum pot obține credite.
Băncile au vândut în două luni numai 15 credite prin acest program, deși peste 2.000 de dosare au fost aprobate de Agenția pentru IMM-uri, în condițiile în care clienților nu le sunt cunoscute detaliile programului, iar uneori renunță să mai acceseze finanțare după ce află mai multe informații.
Firmele cu o cifră de afaceri mai mică de 50 mil. euro pot accesa linii de finanțare de maximum 125.000 de euro, iar 70% din dobândă este subvenționată de stat.
Banii nu pot fi utilizați însă în orice mod dorește beneficiarul, așa cum se întâmplă în cazul unei linii de credit clasice, fiecare cheltuială trebuind justificată cu documente.
“Un program de acest tip generează în faza de debut unele întârzieri. Există particularități legate de tipologia clientelei și sunt anumite neclarități legate de intrarea în vigoare a noului Cod civil. La fel s-a întâmplat și la debutul programului «Prima casă», în acest caz fluxul de documente fiind revizuit cel puțin odată și simplificat pe parcurs”, spun reprezentanții Bancpost.
Agenția pentru IMM-uri a solicitat băncilor să reducă timpul de soluționare a dosarelor, răspunsul acestora din urmă fiind că majoritatea clienților nu se prezintă la bancă în timpul necesar (respectiv 5 zile lucrătoare) după ce primesc acordul pentru subvenționarea dobânzii.
Instituția spune că a analizat până acum peste 2.000 de dosare pe care le-a transmis instituțiilor de credit, dar bancherii sunt de părere că procesul ar trebui simplificat pentru ca ritmul de vânzare a creditelor să accelereze. Estimările inițiale indicau vânzări de circa 4.000 de credite până la sfârșitul anului.
Procesul este destul de complex și presupune mai multe etape, inclusiv solicitarea de subvenționare a dobânzii, cererea efectivă de finanțare, precum și solicitarea de garantare a creditului.
De asemenea, solicitanții nu cunosc tipurile de cheltuieli eligibile permise de program.
Cheltuielile eligibile în cadrul programului sunt cele cu salariile, cu aprovizionarea sau cu executarea de lucrări. Banii pot fi utilizați de asemenea pentru a achita impozite și taxe.
“În comparație cu o linie clasică de creditare există mai mulți pași și mai multe verificări de realizat. Bineînțeles că orice proces poate fi îmbunătățit. Majoritatea întârzierilor provin însă din faptul că unii clienți nu vin la bancă imediat după ce primesc avizul, nu prezintă toate documentele necesare sau au de rezolvat anumite aspecte legate de garanții”, afirmă reprezentanții OTP Bank.
OTP a aprobat până acum 15 dosare pentru credite prin acest program și are în analiză un număr similar de dosare. Oficialii băncii spun că durata de aprobare este de trei-cinci zile, dar în funcție de natura garanției, clientul poate să aștepte mai mult până primește banii.
Agenția pentru IMM-uri s-a întâlnit săptămâna trecută cu băncile participante la program pentru a discuta soluțiile de simplificare a procesului.
Cele zece bănci participante sunt Alpha Bank, Carpatica, Bancpost, BRD, CEC Bank, Garanti, OTP Bank, ProCredit, Banca Transilvania și Uni- Credit Țiriac.
Dobânzile practicate de cele zece bănci la liniile de finanțare acordate prin programul Kogălniceanu variază între 9% și 12,5% pe an, fiind apropiate de costurile unei linii de finanțare clasice, dar avantajul principal fiind că statul subvenționează 70% din costul creditului, nu mai mult de 6,5% pe an.
Liniile de finanțare acordate prin program nu pot depăși 50% din cifra de afaceri pe ultimele 12 luni, iar dacă firma are și alte facilități de credit, valoarea este limitată la 30% din cifra de afaceri.
Sunt eligibile pentru finanțare cu dobândă subvenționată de stat firmele care nu au datorii restante la bugetul de stat sau la bănci, nu au înregistrat incidente majore la plata cu instrumente de debit în ultimul an, nu sunt în insolvență și au minimum doi ani de activitate consecutivă.
De asemenea, rata dobânzii subvenționată de stat nu trebuie să depășească 6,5% pe an.
Astfel că un client care accesează o linie de finanțare cu o dobândă de peste 9,3% pe an suportă în realitate mai mult de 30% din dobândă.
De exemplu, la o dobândă de 12,5% pe an clientul suportă aproape jumătate din cost. Beneficiarul plătește în plus un comision de acordare și un comision de gestiune lunară.
Comisionul de acordare variază între 0,5% și 1,8% din suma aprobată, în timp ce pentru administrarea liniei de credit băncile percep comisioane între 0,1% și 1%.
“Există mai multe condiții de monitorizare suplimentare, dar acestea vin după acordarea creditului, complexitatea programului constând mai mult în monitorizarea subvențiilor”, au mai declarat reprezentanții Bancpost.
Companiile plătesc lunar doar dobânda aferentă sumelor utilizate, principalul fiind rambursat la expirarea liniei. Subvenția de la stat nu este achitată în cazul în care beneficiarul nu plătește partea sa din dobândă.
Un avantaj pentru clienții care nu dețin suficiente garanții pentru a accesa o linie de finanțare clasică este că statul garantează în proporție de 80% creditele acordate prin acest program.
Firmele trebuie să prezinte băncii garanții colaterale de 40% din valoarea finanțării, pe lângă garanția de 80% acordată de stat.