Polemica în care s-au lansat mediul de afaceri și guvernul, pe marginea taxelor plătite de companii și de angajați, aduce în discuție observații prezente în diverse studii cu privire la motivele care îi determină pe investitori să investească sau nu într-un loc sau o țară anume.
România a coborât anul acesta pe poziția 73 (față de locul 72 ocupat în 2012) în topul statelor cu cel mai bun climat pentru mediul de afaceri realizat de Banca Mondială, din cauza numărului mare de taxe și a costului pentru conectarea la electricitate.
Premierul Victor Ponta susține că România nu este țara cu taxele cele mai mari, impozitarea fiind mai puternică în SUA și în cele mai multe dintre țările UE. Dar multe dintre studii arată că nu doar nivelul de impozitare este luat în calcul în cazul unei decizii de investiție, ci chiar modul în care se face business într-o țară. Dacă nivelul impozitării scăzut în cazul României este sau a fost un atu pentru investitori, nu același lucru se poate spune despre condițiile generale care li se oferă acestora pe piața locală. Iar acest lucru se vede și în poziția ocupată de România în clasamentele internaționale care notează ușurința de a înființa o afacere sau de a o menține.
România a pierdut 28 de locuri în ultimii cinci ani în topul mondial al statelor cu cele mai bune condiții pentru înființarea unui business, de la poziția 45, obținută în 2009, la locul 73 din prezent. Cele mai multe „bile negre“ ne revin pentru costul ridicat al conectării la electricitate, numărul mare de plăți de taxe și dificultatea obținerii avizelor necesare construcțiilor, potrivit clasamentului Doing Business realizat anul acesta de Banca Mondială pe un eșantion de 189 de țări. „În general, noi tindem să ne gândim la faptul că dacă am reușit să progresăm puțin și dacă am îmbunătățit anumite procese sau am creat noi condiții pentru mediul de afaceri, spre exemplu, locul pe care îl ocupăm în astfel de clasamente ar trebuie să reflecte strădania noastră. Totuși, trebuie luat în calcul modul în care și celelalte țări se mișcă. Este adevărat, în ultimii 5-10 ani ne-am adaptat mult nevoilor mediului de business, dar alții fac lucrurile mai repede decât noi. Noi facem un pas, ei doi“, spune analistul economic Aurelian Dochia.
Cu toate că piața locală a pierdut constant teren în ultimii ani, din perspectiva adaptării nevoilor la mediul de business, astfel încât să atragă mai multe investiții străine și să creeze un mediu mai „prietenos“ pentru înființarea unei afaceri, România a reușit să devanseze țări precum Moldova (locul 78), Croația (89), Serbia (93) sau Ucraina (112).
Pe primul loc în clasamentul realizat de Banca Mondială se află, la fel ca în ultimii patru ani, Singapore, unde contribuabilii au cinci taxe anual, față de 39 în România (dar cu 134 de plăți de taxe). Raportul arată însă că în ultimul an România a reușit să faciliteze procesul de înființare a unei firme prin transferarea răspunderii privind emiterea cazierului fiscal de la Agenția de Administrare Fiscală la Registrul Comerțului și să reducă frecvența plății taxelor de la patru la două „tranșe“ pe an.
„Este normal ca România să stea bine la capitolul ușurință de a înființa sau de a face un business, dar numai pentru cei care vin din străinătate și cărora statul le oferă aproape toate condițiile de care au nevoie. În cazul micilor antreprenori lucrurile stau complet altfel, autoritățile nu știu cum să le pună mai multe piedici, dar, din fericire, ei rezistă. În ce țară se mai întâmplă ca o companie mare să aibă creștere de 27% în primele nouă luni ale anului? Păcat că nu îi ajutăm și pe micii întreprinzători, pe românii care chiar fac inovație și produc ceva fabricat în România“, este de părere Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
De altfel, și raportul arată că România stă bine la durata de obținere a unui credit, la protejarea investitorilor și la ușurința cu care se poate înființa o afacere. Pentru a deschide un business este nevoie de cinci proceduri și de circa opt zile față de Ucraina, spre exemplu, unde antreprenorii trebuie să treacă prin șase proceduri și să aștepte 21 de zile pentru a primi un aviz. Costul este însă mai mare în România – 2,4% din venitul pe cap de locuitor, în timp ce ucrainienii plătesc 1,3% din venitul per capita.
România este devansată în top de țări vecine precum Grecia (pe locul 72) sau Bulgaria (58). Anual, bulgarii au 13 taxe, iar costul de înființare al unui business este de 1% din venitul pe cap de locuitor. Contribuțiile sociale și taxele salariale sunt și ele cu 12% mai mici decât în România, dar și salariul mediu net lunar este cu cel puțin 100 de euro mai mic pentru bulgari.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.11.2013