În paralel, scenariile privind ieșirea Greciei din zona euro au revenit în forță, punând în umbră declarațiile de confort ale unor lideri occidentali și mărind presiunea asupra unui sistem bancar care deja trosnește din toate încheieturile din cauza retragerilor masive de depozite.
Modalitatea prin care va fi realizată această etapă intermediară de recapitalizare a băncilor din Grecia ar urma să fie clarificată cel târziu până la sfârșitul săptămânii, iar alte semnale privind soarta grecilor sunt așteptate de la summitul informal al UE care are loc astăzi la Bruxelles. Rămâne de văzut dacă în urma acestei recapitalizări România se va trezi cu mai multe bănci controlate într-o formă sau alta de statul elen.
Operațiunea este foarte importantă pentru piața locală ținând cont că patru mari bănci elene dețin poziții importante în sistemul bancar românesc – Alpha, Eurobank, National Bank of Greece și Piraeus concentrând peste 12% din activele totale. Cele patru bănci au raportat pe 2011 credite care totalizează 11,5 mld. euro la depozite de 4,7 mld. euro, ceea ce indică un deficit uriaș de finanțare acoperit cel puțin până acum din Grecia.
Vor mai avea resursele necesare pentru a-și susține filialele de la București? Vor putea aceste bănci să continue creditarea sau își vor vinde și creanțele pe care le au în portofoliu către alte bănci sau diverse instituții pentru a-și diminua necesarul de capital? Există bănci dornice să ia eventual locul grecilor pe piața creditării? Cine va înlocui finanțările grecilor, mai ales că în prezent costurile lichidităților au crescut foarte mult? Nicolae Cinteză, șeful Supravegherii din BNR, a declarat săptămâna trecută că băncile grecești au în continuare linii de finanțare deschise pentru filialele locale, linii a căror existență este confirmată și de autoritatea de supraveghere din Grecia.
În același timp, cotidianul Financial Times a dezvăluit ieri că supraviețuirea sistemului bancar din Grecia în actuala configurație este susținută cu lichidități de urgență estimate la 100 mld. euro pe care banca centrală de la Atena le injectează pe baza aprobării primite în secret de la Banca Centrală Europeană.
Înainte de izbucnirea crizei în 2008, băncile grecești se detașaseră drept unii dintre cei mai agresivi jucători de pe piața locală, contribuind în particular la formarea bulei imobiliare prin finanțarea unui mare număr de proiecte în paralel cu alimentarea cererii prin vânzările de credite ipotecare, chiar și în franci elvețieni. Se ajunsese la situații în care o bancă finanța simultan și dezvoltatorul, și cumpărătorii. În acest context, băncile cu capital elen au fost surprinse de criză cu portofolii imobiliare importante și rămâne de văzut ce se va întâmpla cu acestea, unele proiecte fiind în insolvență ori nefinalizate sau deja cedate altor finanțatori.
În situații extreme, băncile grecești și-ar putea încuraja clienții să ramburseze anticipat creditele prin diferite formule pentru a-și reduce expunerea și implicit necesarul de capital. În general, întreaga regiune este îngrijorată de posibilitatea ca băncile din zona euro să treacă la o reducere agresivă și dezordonată a expunerilor. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a invocat la sfârșitul săptămânii trecute riscul ca situația din Grecia să fie declarată drept motiv pentru o dezintermediere brutală care să provoace un “credit crunch” în regiune și să împingă țările din regiune în recesiune.
Dintre cele patru mari bănci cu capital elen, Alpha Bank a avut în mod tradițional o poziție mai puternică pe zona corporate, în timp ce la restul majoritatea expunerilor sunt pe piața de retail. La nivelul companiilor, grecii au finanțat mai mult comerțul și serviciile și într-o mai mică măsură industria.
Cel puțin la nivel aparent, grecii nu dau semne că s-ar pregăti de o restrângere dramatică a activității pe piața locală. De pildă, Bancpost, controlată de grupul Eurobank, este în plină campanie de promovare a unui credit de nevoi personale disponibil atât în lei, cât și în euro, iar reprezentanții băncii susțin că interesul clienților le-a întrecut așteptările. De asemenea, Banca Românească promovează un credit de refinanțare fără ipotecă, fără comision de analiză a dosarului și fără comision lunar de administrare a creditului, în timp ce Alpha Bank se oferă să achite cheltuielile cu evaluarea imobilului, cu notarul și cu înscrierea garanțiilor în Cartea Funciară pentru clienții care iau un credit ipotecar pentru locuință și/sau teren.
Pe de altă parte, toate băncile cu capital elen continuă să promoveze produse de economisire și în lei, și în euro, în efortul de a-și crește autonomia la nivelul resurselor de finanțare.
Oficialii BNR au asigurat de mai multe ori că filialele băncilor grecești nu au probleme cu solvabilitatea, acționarii răspunzând până acum solicitărilor de majorare a capitalului. ATE Bank, care deține o bancă locală foarte mică, a adus la sfârșitul anului trecut 20 mil. euro la capitalul acesteia.
La nivelul pieței de creditare, apetitul băncilor pentru asumarea de noi riscuri este extrem de redus, mai ales că orice risc suplimentar poate însemna cerințe de capital mai mari. Majoritatea băncilor încearcă să scape de pachete de credite neperformante. În același timp, britanicii de la RBS caută să plaseze cuiva întregul portofoliu de retail. În aceste condiții, este greu de crezut că se vor găsi jucători care să se repeadă să ocupe locul eventual lăsat liber de restrângerea afacerilor grecilor.
Odată ce vor primi injecția de capital de 18 mld. euro, băncile grecești vor putea respira mai ușor pentru o perioadă, însă situația lor va rămâne foarte delicată, mai ales atât timp cât soarta țării în ansamblu este sub semnul întrebării.
Evident, ipotetica ieșire a Greciei din zona euro ar arunca în haos sistemul bancar elen.
Dintre țările membre ale UE, România și Bulgaria înregistrează prezențe importante ale băncilor grecești și din această cauză sunt și foarte vulnerabile la o posibilă contagiune prin canalul bancar.
În ultimele două săptămâni leul a resimțit o presiune crescândă, depreciindu-se rapid în fața leului, în timp ce CDS-urile (costul asigurării contra riscului de default) au sărit din nou pragul de 400 de puncte de bază, evoluție care îngreunează perspectiva unei alte ieșiri pe piața externă de capital. Ieri euro a trecut și de 4,45 lei spre finalul zilei.
În mediile financiare s-au discutat în ultima perioadă variante prin care Europa de Sud-Est să poată fi izolată cumva de sistemul bancar elen. La nivel teoretic, o asemenea operațiune ar putea avea loc în condițiile în care subsidiarele din regiune ale băncilor grecești ar fi transferate pe niște vehicule speciale care să se ocupe independent de acoperirea nevoilor de finanțare. National Bank of Greece a înființat de anul trecut un asemenea vehicul care a preluat subsidiarele sale, Alpha lucrează la un proiect similar, însă situația este complicată de suprapunerile celor patru mari bănci grecești pe piețele din zonă.
În mod ideal, vehicule precum cele menționate ar putea atrage investitori puternici precum instituții financiare internaționale ca BERD și IFC care să le poată susține cu capital.