Într-o mișcare disperată de a calma bursele, Franța, Italia, Spania și Belgia au interzis tranzacțiile de tip “short-selling” cu acțiuni financiare începând de vineri, 12 august. O măsură similară a fost luată în septembrie 2008 în Europa și SUA, după colapsul băncii de investiții Lehman Brothers. Cum s-a ajuns din nou aici? Va funcționa de această dată interzdicția?
Decizia de a interzice short-selling-ul a fost luată după ce acțiunile băncilor franceze au suferit ample corecții săptămână trecută, pe fondul unor speculații că Franța și-ar putea pierde ratingul triplu A.
Pe parcursul ședinței de tranzacționare de miercuri, 10 august, acțiunile Société Générale au scăzut cu peste 20%, iar cel puțin 11 dintre cele mai mari instituții de credit europene și-au văzut titlurile picând cu mai mult de 8%.
Investitorii au fost îngroziți printre altele de zvonuri că Société Générale se află într-o stare foarte proastă și va trebui salvată de stat, iar Franța își va vedea, la fel ca Statele Unite ale Americii, ratingul de top tăiat, cu efecte grave asupra băncilor franceze și a eforturilor zonei euro de a-și ține în viață moneda.
Zvonurile s-au dovedit, până la urmă, a fi false, iar joi investitorii s-au grăbit să cumpere acțiunile “la discount”.
În urmă cu aproape trei ani, o decizie similară a fost luată de autoritățile de supraveghere a piețelor de capital din SUA și Europa. Atunci, interzicerea short-sellingului nu a putut opri decât pentru câteva zile corecțiile de pe Burse.
“Interdicția din Franța, Italia, Belgia și Spania va reduce volatilitatea pentru doar câteva zile. Așa cum s-a demonstrat în 2008, când au fost puse interdicții similare, volatilitatea crește după o zi sau două pentru că lichiditatea acțiunilor a scăzut”, este de părere Andrew Shrimpton, consultant financiar la firma Kinetic Partners citat de publicația The Telegraph.
Economiștii atrag atenția că o interdicție similară nu a funcționat în 2008 și că astfel de decizii sunt mai degrabă legate de chestiuni politice, decât de eficiența piețelor.
“Interzicerea short-sellingului este un act de disperare. Aceasta este soluția lor pentru a rezolva criza din zona euro? Nu le va dea prea mult timp”, spune Kenneth S. Rogoff, profesor de economie la Harvard citat de publicația The New York Times, adăugând că în Europa criza înseamnă mai mult decât scăderea de pe Burse.
Publicația americană The New York Times atrage atenția că măsura pune presiune pe autoritățile de reglementare din SUA să interzică short-sellingul de asemenea.
Short-selling este o tranzacție prin care un trader vinde o acțiune împrumutată cu intenția de a o cumpăra mai târziu la un preț mai mic. Prin short selling, investitorii încearcă să profite de un declin așteptat în prețul acțiunii. Investitori care fac short-selling susțin că nu fac nimic rău prin acest tip de tranzacții și că doar au detectat probleme în instituțiile financiare înaintea celorlalți, trăgând astfel un semnal de alarmă pentru restul pieței. Criticii acestui tip de tranzacții spun că short-selling-ul alimentează speculațiile și trage în jos prețurile acțiunilor.
Pe Bursa de la București, investitorii pot face short-selling doar cu acțiunile Fondului Proprietatea.