Austeritatea și recesiunea severă din Grecia sunt adesea asociate cu tăierea cheltuielilor publice, însă datele privind bugetul arată că din 2009 cheltuielile guvernului central sunt constant mai mari decât veniturile, se arată într-o analiză a Forbes, care concluzionează că, pe lângă incertitudine, recesiunea se datorează suprataxării sectorului privat care încurajează afacerile să plece din țară.
În 2011 guvernul central a avut venituri de aproape 50 miliarde euro, dar a cheltuit 70 miliarde euro. Cu un an înainte, veniturile s-au situat la 50,8 miliarde euro, iar cheltuielile la 66,9 miliarde euro, arată analiza preluată de Novinite. În 2009 încasările au ajuns la 48,5 miliarde euro, în timp ce guvernul a cheltuit aproape 72 miliarde euro.
Din aceste cifre reiese clar că Atena nu și-a redus semnificativ cheltuielile, ceea ce ar însemna că în Grecia austeritatea severă este un mit.
De altfel, în ianuarie-mai 2012 cheltuielile au fost chiar mai mari decât în perioada similară din 2011, 2010 și 2009. Desigur, s-a renunțat sau au fost restructurate anumite servicii care au un ecou mai răsunător, dar aceste măsuri au fost mai mult un instrument folosit pentru a impresiona. Guvernelor le place să elimine anumite servicii foarte vizibile dar fără importanță financiară pentru a da impresia că se produc schimbări dramatice. Însă veniturile au scăzut în aceleași intervale chiar dacă taxele s-au majorat amețitor după 2010.
Ideea generală este că scăderea economică “hidoasă” din Grecia are la bază declinul intolerabil al cheltuielilor publice. Țara este în al cincilea an de recesiune, cu o scădere a Produsului Intern Brut de aproape 7% anul trecut.
Anul acesta economia ar putea să scadă cu 6,7%. Deoarece cheltuielile publice nu s-au redus semnificativ, se pune problema cauzei declinului.
Acestea ar fi, potrivit analizei, incertitudinea care planează asupra economiei și politicilor grecești, dar și efectele majorărilor semnificative de taxe impuse sectorului privat deja supraimpozitat.
Din cauza impozitelor mari, 6.000 de firme și companii grecești s-au mutat doar în statul vecin Bulgaria. Țara a fost aleasă deoarece face parte din Uniunea Europeană, ceea ce aduce beneficii comerciale afacerilor elene și are o monedă stabilă ancorată de euro, pe când în Grecia afacerile sunt speriate de introducerea unei noi monede condamnate la devalorizare. Mai important decât toate, Bulgaria are un sistem de taxe unice pe venit și profit (10%) și TVA mai mică decât în Grecia (20%, față de 23%). După ce Sofia a introdus sistemul taxelor unice, veniturile din taxe au crescut cu 5,2% în primul an.
De aceea analiza recomandă ca guvernul grec să aplice un sistem de taxare asemănător cu cel bulgar și să reducă dramatic cheltuielile în ceea ce ar putea fi descris ca “austeritate cu creștere”. La aceeași strategie au recurs Ronald Reagan și Margaret Thatcher în SUA și Marea Britanie în anii ’80.