În general, în România toată lumea se plânge ce rău merg
lucrurile. Însă când există situații care cer o răspundere directă,
cu fapte și semnături, apare o reținere în a merge mai departe și a
acuza nu numai situația în general, ci și persoanele și deciziile
lor.
Spre exemplu, situația de la Institutul Cantacuzino din București
este halucinantă. Zeci de mii de nou-născuți au plecat din
maternități nevaccinați de la începutul anului, pentru că
Institutul nu a modernizat la timp linia de producție și niciun
ministru al sănătății, fost sau actual, nu sunt sub anchetă.
Și nici directorii Institutului, nici membrii consiliului de
administrație al Institutului, nimeni.
Ziarul Financiar a încercat să afle cine este responsabil.
Ministrul de la acea dată, Ion Bazac, spune senin că nu știa că
Institutul a întrerupt producția. Consilierul său spune că nici nu
trebuia să știe. Dar cine a decis întreruperea producției fără
stocuri suficiente și fără certitudinea că linia de producție va fi
repusă în funcțiune în timp util?
Unde este documentul care autorizează oprirea producției de
vaccinuri?
Probabil că nici în război nu au ieșit din spitale nou-născuți
nevaccinați cu serurile care existau în acea perioadă.
România se întoarce astfel înapoi 100 de ani, la nivelul unei țări
africane fără posibilități de a-și vaccina copiii la timp.
Curios este că oameni care știu foarte bine despre ce este vorba,
cine și ce ar fi trebuit să facă, tac. Tăceți, dar vă va
costa.
Puțini jurnaliști au studii medicale, domeniul este destul de opac
pentru cine vrea să scrie pe acest subiect. Jurnaliștii nu pot
decât să ofere spațiul de dezbatere. Dar acest caz este prea
flagrant pentru a nu permite o opinie.
Curios este că o grijă a ministrului Bazac în timpul mandatului său
a fost să-și angajeze privat o agenție de PR pentru imagine, ceea
ce niciun ministru nu a făcut până acum. Probabil că se aștepta la
dezastre de imagine, având în vedere ceea ce se petrecea în
sectorul său.
Ministerul Sănătății a schimbat cei mai mulți miniștri după
Revoluție. Interesele industriei de medicamente sunt la fel de
mari, spun surse din interiorul acesteia, cu acelea din industria
de armament.
De fapt, acestea sunt adevăratele atentate la siguranța națională,
pe care din păcate însuși reprezentantul Președinției, chestionat
de Ziarul Financiar, nu le consideră ca atare.
Campaniile mass-media pot fi considerate un subiect de siguranță
națională, dar nevaccinarea la timp a zeci de mii de copii nu?
Consiliul Suprem de Apărare al Țării se numește instituția? Ce
amenințare mai mare decât vulnerabilitatea nou-născuților în fața
virușilor există?
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.