Intrarea pe autostrada Bucuresti-Constanta era considerata de majoritatea consultantilor imobiliari zona care va cunoaste cea mai rapida crestere a pietei industriale si logistice, care urma sa se dezvolte organizat, in conditiile in care distanta fata de portul Constanta a fost scurtata substantial. La mai bine de cinci ani de la darea in folosinta a primelor tronsoane de pe aceasta autostrada, spatiile construite aici continua sa fie de circa 30 de ori mai mici fata de stocul din zona de vest a orasului, iesirea spre Pitesti, care este cel mai important pol logistic din tara.

“Cand zona de vest s-a aglomerat si dezvoltatorii au inceput sa se uite si la zona de est, prima zona care se potrivea, centura, era prea scumpa – peste 100 de euro/metrul patrat, ulterior chiar mai mult, iar terenurile mari nu erau disponibile. Investitorii s-au uitat la urmatoarea iesire, insa aceasta era abia la Fundulea, la 35 de kilometri de oras, indepartata pentru cei mai multi utilizatori”, declara Viorel Opait, coordonatorul departamentului industrial al firmei de consultanta imobiliara Colliers International.

El spune ca singurul dezvoltator care are acum in plan un proiect pe autostrada spre Constanta este WDP, care a cumparat teren, dar nu a inceput constructia. “Singurul proiect care mai merita mentionat este Apollo Center, la intrarea pe A2, dar care are doar 22.000 de metri patrati construiti, fata de 750.000 de metri patrati in zona de vest – centura, kilometrul 14 si kilometrul 23″, mai spune reprezentantul Colliers.

Zona de est a Bucurestiului este interesanta in special pentru companiile care au volume mari de marfuri care intra sau ies din portul Constanta, dar lipsa infrastructurii face ca activitatea portului Constanta sa fie de aproape sapte ori mai mica decat cea din Rotterdam.

“Neexistand o infrastructura bine pusa la punct multimodala – transport naval – rutier – feroviar, in conditiile in care sistemul de retele de drumuri si cai ferate in Romania inca are multe puncte de dezvoltat, atunci si operatiunile in portul Constanta sunt mult mai mici comparativ cu alte porturi europene – 1,5 milioane TEU (unitate de masura – echivalentul unui container standard – 6,1 metri lungime, 2,4 metri latime – n.red.), fata de Rotterdam cu 10 milioane TEU”, explica Rodica Tarcavu, directorul departamentului industrial al firmei de consultanta imobiliara DTZ Echinox.

Reprezentantul DTZ spune ca terenurile din zona autostrazii spre Constanta nu dispun de utilitati sau au doar o parte din utilitatile necesare unei activitati logistice normale, fapt care ridica semnificativ costurile investitiilor pentru potentialii dezvoltatori.

Zona ar putea deveni atractiva in urmatorii ani, dar doar ca urmare a unei dezvoltari puternice a infrastructurii, in conditiile in care tirurile pot sta blocate in prezent si cateva ore pe centura Bucurestiului.

“Estimam estul atractiv in urmatorii ani, cand se vor finaliza atat autostrada Bucuresti – Constanta, cat si Bucuresti – Brasov – Bors, cand se va largi centura si cand vor fi construite iesiri mai apropiate de Bucuresti decat cea de la Fundulea”, spune Tarcavu de la DTZ.

Aceste investitii ar putea face din Romania un centru logistic important al Europei Centrale si de Est, in conditiile in care in prezent cea mai mare parte a bunurilor transportate pe vapor spre regiune vin cu camionul din Rotterdam.

“Sunt voci care indica o crestere a importantei portului Constanta versus Rotterdam, deoarece daca se foloseste Constanta se castiga timp – bunurile nu mai merg pana in Olanda pe vapor, dupa care spre Europa de Est pe camion – si bani, tinand cont ca se diminueaza stocurile, spre exemplu. Romania este vazuta in acest caz ca un centru logistic pentru Europa Centrala si de Est. Totul tine insa si de infrastructura, in special de reteaua de autostrazi”, mai spune Opait de la Colliers.

Printre cei mai mari dezvoltatori de spatii logistice de pe piata locala se numara grupurile Cefin si Prologis, care au realizat insa mega-proiecte pe autostrada Bucuresti-Pitesti, principala iesire din Capitala catre vestul tarii si al Europei.