Decizia conducerii Academiei de Studii Economice (ASE) de a renunța la examenul de admitere pentru absolvenții de bacalaureat începând cu anul acesta a fost o consecință a scăderii veniturilor părinților, care nu aveau bani să-și trimită copiii la meditații, este de părere Viorel Lefter, prorector al instituției. ASE era singura universitate de business care mai tria prin examen de admitere absolvenții de bacalaureat.

“Trebuie să fim realiști cu ce se întâmplă pe piață. Fără să fac nominalizări, a fost un caz în care o facultate de administrarea afacerilor de la o universitate de stat a avut 200 de locuri și 2.000 de candidați. I-am întrebat pe mulți dintre ei: «Care a fost rațiunea pentru care s-au dus la acea facultate?». Și au motivat că s-au dus acolo pentru că nu se mai dădea examen”, a spus Lefter.

Deși decizia conducerii ASE a fost luată anul trecut și va fi implementată începând cu anul acesta, încă din 2009 s-au resimțit efectele pe care le-a avut faptul că adminterea la Facultatea de administrație și afaceri din cadrul Universității din București se făcea pe bază de concurs de dosare, și nu pe examen. La această facultate au existat la acea vreme 16 candidați pe loc. Comparativ, în același an cele mai căutate facultăți din cadrul ASE (Finanțe-bănci, Relații internaționale și Administrație publică) aveau un număr maxim de 3 candidați pe loc. “Cine voia să dea examen de admitere la ASE trebuia să știe matematică, iar uneori erau subiecte la această disciplină mai grele decât cele de la Politehnică. Pe cale de consecință, candidații trebuia să facă meditații, iar scăderea veniturilor obținute de membrii familiei a condus la o situație în care mulți nu-și mai permiteau să facă meditații. Pe de altă parte, efectivul de absolvenți de liceu a scăzut din cauza curbei demografice, iar un alt motiv este reprezentat de migrație”, a mai spus Lefter, prezent săptămâna trecută la un eveniment organizat de ASE și firma de audit și consultanță KPMG România. El a spus că multe familii de români au început să plece în străinătate și să-și ia și copiii, pe care îi înscriu la școlile din țara în care lucrează.

Faptul că românii pleacă împreună cu familia la muncă în străinătate este susținut și de un studiu recent al Fundației Soros, care a relevat că peste 60% din cei care lucrează în străinătate sunt căsătoriți și lucrează împreună în țara de destinație.

Prorectorul ASE spune însă că admitere se face în continuare, numai că s-a schimbat procedura, iar admiterea pe baza rezultatelor din liceu este o tendință care se reflectă și la nivel internațional.

“În Franța, orice tânăr care are bacalaureatul (un bacalaureat serios însă, la fel cum sper că este și în România) se poate înscrie la universitate. Cu ce era mai bun unul care intra cu o medie mare la buget după ce se «droga» serios cu matematică și care avea rezultate slabe după primul an de facultate? Dovada o reprezintă reclasificările buget- taxă din fiecare an, prin care mulți din cei care au intrat la taxă, pentru că nu au avut bani de meditații sau din diverse alte motive, trec la buget începând cu anul II”.

Lefter a precizat că selecția absolvenților trebuie să se facă în prezent pe par­cursul facultății și nu la admitere.

Universitățile de stat încasează anual peste 3,2 milioane de euro din taxele de înscriere la facultate, potrivit unui calcul al ZF care ia în considerare o valoare medie a taxei de înscriere de 150 de lei și 90.000 de candidați la concursurile de admitere. Suma ar putea fi însă mult mai mare, având în vedere că, în general, absolvenții de bacalaureat se înscriu la mai multe facultăți pentru a-și maximiza șansele de admitere.

În 2009, ASE a încasat din taxele de înscriere la cele 11 facultăți aproape 390.000 de euro, în timp ce Universitatea din București, care are 23 de facultăți, a încasat din taxele de înscriere aproape 600.000 de euro. Chiar dacă are mai multe facultăți, universitatea din București are aproximativ același număr de locuri disponibile ca ASE pentru anul I – aproximativ 5.000.

În altă ordine de idei, prorectorul ASE vorbește despre o dilemă cu care se confruntă în prezent studenții săi:

“Faptul că piața muncii le solicită experiență la absolvire, iar noua lege a învățământului solicită o frecvență sporită la cursuri, ei sunt într-o dilemă serioasă pentru că nu știu dacă să se angajeze sau nu. Cert este că în domeniul pe care îl predau, management și managementul resurselor umane, îi simt mult mai motivați. Sunt mai motivați să învețe, să aibă ceva argumente atunci când se duc să se angajeze”, a explicat Lefter.

ASE desfășoară în prezent o serie de studii prin care să afle care este rata de angajare a absolvenților în domeniul în care au studiat, în vederea îmbunătățirii calității programelor de studii în raport cu cerințele de pe piața muncii. “Există preocupări serioase în ceea ce privește monitorizarea absolvenților la nivel internațional. La Oxford University, spre exemplu, rata de angajare a absolvenților depășește 90% în primele șase luni de la absolvire. În Olanda, la fiecare 5 ani se face o evaluare a unui program de studiu sau a unei specializări, iar dacă 50% din absolvenți sunt angajați în alte domenii decât profilul programului de studii, se consideră că programul respectiv nu are cerere pe piață și ca atare încetează suportul financiar pentru acesta”, a mai spus Lefter.

Printre cei mai mari angajatori locali ai absolvenților de ASE sunt băncile, iar prorectorul ASE estimează că cel puțin 15% din cei peste 9.000 de angajați ai BRD Groupe Société Générale sunt absolvenți de ASE. Și studenții lucrează încă din timpul facultății. Reprezentanții ASE au spus anterior că peste 35% din studenți lucrează pe salarii începând de la 300 de euro net.

Profesorul a mai adăugat că este posibil ca admiterea pentru programul de masterat să se amâne în acest an până în luna septembrie (după ce în anii anteriori se desfășura în luna iulie), după ce are loc clasificarea univer­sităților din România.

În cadrul ASE, care școlarizează peste 34.000 de studenți la toate formele de învăță­mânt (licență, masterat și doctorat), lucrează aproximativ 800 de cadre didactice.