Liderii celor mai importante 20 de economii din lume (G20) se pregătesc să se întâlnească mâine pentru un nou summit ce va avea loc la Cannes, în Franța. Contextul în care are loc această întâlnire este unul tensionat, caracterizat de criza datoriilor suverane din zona euro și de temerile privind o nouă recesiune la nivel mondial, scrie BBC News.
Politicienii și bancherii centrali care vor fi prezenți la summit vor avea o agendă plină după ce acordul la care au ajuns săptămâna trecută liderii europeni s-a dovedit a nu fi de ajuns pentru a pune capăt crizei care macină continentul de mai bine de un an și jumătate.
Jurnaliștii de la BBC încearcă să răspundă la o serie de întrebări cu privire la motivele pentru care criza din Europa nu ia sfârșit deși s-a decis ștergerea a 100 de miliarde de euro din datoria Greciei, iar fondul de urgență al zonei euro, EFSF, va fi majorat, cel mai probabil până la 1.000 de miliarde de euro.
Care sunt principalele teme de discuție la summit?
Criza din zona euro și economia mondială.
Grecia trece printr-o adevărată furtună politică după ce premierul George Papandreou a decis să supună unui referendum problema ajutoarelor financiare externe. Mișcarea este una foarte delicată în condițiile în care grecii de rând sunt foarte mânioși din cauza măsurilor de austeritate pe care guvernul le-a luat în valuri succesive începând cu februarie 2010. Un vot negativ la acest referendum ar însemna că Grecia va fi pe cont propriu și ar putea alege să nu își mai plătească datoriile sau să iasă din zona euro.
Legat de starea economiei mondiale, conform ultimelor date de la FMI, aceasta se îndreaptă către o nouă recesiune.
Grecia este o țară mică. De ce este o problemă atât de mare pentru G20?
Ceea ce se întâmplă în Grecia ridică semne de întrebare cu privire la zona euro ca întreg. Sectorul privat devine din ce în ce mai ezitant când vine vorba să împrumute Italia, care are de asemenea datorii foarte mari.
Mai mult, un număr ridicat de bănci a împrumutat Italia și alte țări cu probleme, iar băncile din întreaga lume au împrumutat băncile europene cu sume mari de bani.
Așadar, criza din zona euro poate duce la o reacție în lanț care să afecteze mai multe guverne și bănci, așa cum s-a întâmplat în 2008.
Nu are Europa un fond care să ajute băncile și Italia?
Liderii europeni au căzut de comun acord să majoreze capacitatea fondului EFSF de la 440 de miliarde de euro la circa 1.000 de miliarde de euro. De asemenea, băncile trebuie să strângă 106 miliarde de euro pentru a fi mai bine protejate în fața pierderilor.
Dar chiar și așa, mai există câteva probleme.
În primul rând, ei vor să atragă bani din afara uniunii monetare, în special de la China.
În al doilea rând, acordul trebuie ratificat de cele 17 guverne din zona euro, iar clasa politică din Grecia se confruntă cu probleme serioase.
În al treilea rând, chiar și înainte ca Grecia să anunțe referendumul, investitorii nu erau convinși că acordul de săptămâna trecută va pune capăt crizei și și-au concentrat atenția asupra Italiei, care are o datorie de 1.900 mld. euro.
De ce ar ajuta China și alte țări Europa?
Pentru că este în interesul lor să facă acest lucru. Dacă criza din zona euro se agravează, de exemplu, dacă Italia intră în faliment, ar putea genera o nouă criză financiară mondială și o nouă recesiune, care ar afecta toate țările.
Dar China ar putea pune condiții pentru a își deschide pușculița și a ajuta financiar Europa, condiții precum accesul pe piețele europene sau suport politic în disputele cu SUA sau Taiwanul.
De asemenea, este posibil ca Beijingul să ceară garanții de la țările europene puternice precum Germania sau Franța pentru a împrumuta Italia.
Ce se întâmplă dacă ajutoarele financiare dau greș?
Dacă Grecia sau o altă țară intră în faliment ar putea izbucni o nouă criză financiară. Această criză ar putea apărea și fără un faliment în condițiile în care mulți economiști avertizează că ultima înțelegere a liderilor europeni este insuficientă pentru a ajuta Italia în caz de nevoie.
Astfel, o problemă importantă pentru liderii politici este cum să își izoleze sectoarele financiare și economiile naționale astfel încât să fie cât mai puțin afectate de o nouă panică financiară.
La summit-ul care începe mâine Europa ar putea fi presată să ia măsuri mai drastice, de exemplu să majoreze fondul de urgență la 2.000-3.000 de miliarde de euro sau să forțeze băncile să strângă mai mulți bani.
Cu un LIKE la pagina de Facebook a Ziarului Financiar (www.facebook.com/ZiarulFinanciar) veți fi conectați în timp real la cele mai importante știri.