Executivii plătesc anual sume cuprinse între 5.000 de euro și uneori aproape 20.000 de euro pentru a-și școlariza copiii la instituții de învățământ private precum American International School of Bucharest (Școala Americană), British School of Bucharest (BSB), International School for Primary Education (INS), Liceul Francez Anna de Noailles sau la grădinița și școala Little London. Salariile anuale ale executivilor din top management variază între 50.000 și 100.000 de euro, potrivit datelor de la firmele de executive search.
“Unul din motivele principale pentru care un manager executiv alege o școală privată din România sau din străinătate este acela de a oferi copilului posibilitatea de relocare odată cu părinții. Părintele – indiferent dacă face sau nu parte din echipa de top management – se gândește în primul rând la posibilitatea copilului de a învăța la standarde internaționale, într-un sistem performant care se bazează pe învățare și practică totodată, acestea fiind baza dezvoltării unor competențe profesionale”, este de părere Mihaela Feodorof, managing partner al firmei de consiliere în educație și carieră Yourway Life& Career Counseling.
Directorul comercial al unei companii din industria auto a ales Liceul Francez Anna de Noailles pentru școlarizarea copilului său și plătește o taxă anuală de aproximativ 5.000 de euro. De ce?
“Am ales o școală cu programă de învățământ în limba franceză pentru că schimbăm foarte des țara în care locuim și este important să încercăm să păstrăm legăturile cu cultura franceză, în care noi am crescut. Aceasta este una din cele mai bune dintre toate școlile din alte țări la care a fost înscris copilul, iar tarifele sunt corecte față de cele practicate de alte școli private”, spune executivul de origine franceză.
Anca Florea, șefa diviziei de cercetare și dezvoltare din cadrul firmei de training Trend Consult, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața locală de profil, și-a înscris cei doi copii la Școala Europeană din Capitală, unde taxa de școlarizare este de 7.000 de euro pe an.
“Ne-am dorit pentru copiii noștri o școală în care să se pună accent nu numai pe cunoștințele teoretice, ci și pe dezvoltarea personală. O școală în care să învețe să comunice, să relaționeze, să pregătească și să susțină proiecte, să învețe foarte bine limbi străine, să cânte, să danseze, să învețe totul prin metode interactive. Nu în ultimul rând, mi-am dorit pentru ei o școală la care să meargă cu plăcere în fiecare zi, să se simtă bine, să capete încredere în forțele proprii”, spune Florea.
Unul dintre criteriile după care executvii își aleg școala la care să-și dea copilul îl reprezintă acreditările de la Ministerul Educației, dar și recomandările primite de la alți părinți, precum și impresiile personale ale copiilor și ale părinților.
“Motivul pentru care am optat pentru o școală privată este faptul că se face multă engleză și că sunt multe activități extracuriculare care se fac în a doua parte a zilei și că există acest program de after school, prin care își fac lecțiile împreună la școală”, susține Mihaela Perianu, managing partner al firmei de recrutare Aims, cu afaceri de 5,56 milioane de euro anul trecut, fiind unul din jucătorii de top zece de pe piața locală de profil.
De aceeași părere este și Anca Florea, care spune că, până în prezent, copiii săi au învățat să vorbească relexat în limba engleză, să comunice ușor cu alți copii sau adulți, să vorbească sau să cânte în public.

Bacul internațional, motivul pentru care aleg Școala Americană
Mulți executivi aleg Școala Americană, pentru care plătesc o taxă de până la 18.600 de euro pe an, doar pentru ca aceștia să învețe după programa de bacalaureat internațional. Programul, care se desfășoară pe parcursul claselor a 11-a și a 12-a, constă într-un curs preuniversitar pentru liceenii dornici să învețe mai mult.
“Bacalaureatul internațional este bazat pe un model universal, cuprinzând variate elemente educaționale specifice mai multor țări. Faptul că școli care urmează această programă internațională sunt prezente în toată lumea este un avantaj pentru oamenii de afaceri care sunt relocați în alte țări și ai căror copii pot continua același program de studiu într-o altă școală internațională”, susține David Ottaviano, director al American International School of Bucharest (AISB). În prezent, în cadrul acestei școli învață 703 elevi de 47 de naționalități.
“Aproximativ 30% dintre elevi sunt români, procentul rămas este constituit din alte 46 de țări reprezentate în cadrul școlii. Unii dintre părinți sunt diplomați (aproximativ 4%), alții sunt oameni de afaceri în poziții de conducere din companii locale și multinaționale. Sectoarele de activitate din care provin sunt industria petrolieră, bancară, FMCG, băuturi răcoritare și comerț”, mai spune Ottaviano.
În prezent, în România există 80 de grădinițe și 29 de licee private acreditate, 418 grădinițe particulare autorizate provizoriu și 68 de școli (nivel primar și gimnazial) autorizate, potrivit datelor de la Inspectoratul Școlar al Municipiului București. Pe lângă acestea, mai există alte șapte școli private care funcționează după un sistem de învățământ din altă țară: International British School of Bucharest, Bucharest Beirut International School, The International School of Bucharest, International Lebanese School, The American International School of Bucharest, The British School of Bucharest, Lebanese Modern Progression School, înregistrate într-un registru special al Ministerului Educației.
Există însă și executivi care preferă sistemul de stat, în care ei au învățat și care cred în lucruri repetabile. De aceea, ei preferă să-și dea copiii la școli sau licee de stat, dar mai severe, considerându-se un model de urmat.
“O altă categorie de executivi aleg să-și înscrie copiii la școli particulare, dar care urmează programa românească pentru că, indiferent de traseul pe care îl va alege copilul- de a-și continua studiile în țară sau în străinătate- ei trebuie să aibă un background cultural puternic din țara din care provin. Nu e relevant numărul celor care își dau copiii la școli private în eventualitatea în care aceștia nu s-ar putea acomoda cu programele internaționale, pentru că e destul de ușor să treci de la programa românească la cea internațională”, susține Dana Papadima, directorul educațional al grădiniței și școlii private Little London, care școlarizează 70 de copii. În cadrul acestei instituții, care are 20 de profesori, taxa de școlarizare poate ajunge până la 6.400 de euro pe an.

Un profesor de la privat știe să meargă cu rolele și să cânte la un
instrument
Criteriile esențiale în alegerea unei școli private sunt recunoașterea studiilor și integrarea copilului într-un alt sistem de educație, interesul profesorilor pentru performanța copilului, motivația acestuia și felul în care elevul este îndrumat să învețe.
Iulian Băjescu, ETRO learning partner în cadrul firmei de training Trend Consult, a ales să-și înscrie copilul la școală privată pentru că își dorea “ceva mai bun” pentru el și de aceea a ales cursurile unei școli cu o programă de învă­țământ britcnică – International British School of Bucharest – una din cele mai scumpe școli private din Capitală, cu o taxă de școlarizare care poate ajuge la aproape 12.000 de euro pe an.
“Un plus îl reprezintă cunoașterea foarte bună a limbii engleze. Un profesor bun trebuie să devină un mentor. Un profesor bun, pe lângă materia predată, știe să se îmbrace, știe să vorbească calm și frumos, știe să meargă pe role sau să cânte la un instrument. Alegerea școlii a fost pur și simplu emoțională”, spune Băjescu.
Deși în momentul în care și-a înscris copilul la această școală instituția nu avea autorizație de funcționare de la minister, mediul de lucru și angajații l-au convins să nu renunțe la această școală.
“Pe lângă materia de curs, copilul a mai învățat că trebuie să-i ajute pe cei nevoiași, că trebuie să respecte natura și legile. Copilul a învățat că a copia un film «is a crime», că nu se pot arunca deșeurile la gramadă, că trebuie să contribuie cu fonduri sau muncă voluntară pentru a ajuta oameni cu nevoi speciale”, mai spune Băjescu.

De ce sunt atât de scumpe
Facilitățile oferite de școlile private se traduc în cheltuieli pe măsură, ceea ce face ca prețul plătit pentru școlarizarea unui copil în sistemul privat să fie de zece ori mai mare decât taxele anuale pentru o facultate privată.
Majoritatea școlilor private activează în spații sau vile închiriate, pentru care plătesc câteva zeci de mii de euro pe an, pentru că sunt în zone rezidențiale. Pe lângă chiriile consistente, numărul redus de copii cuprinși într-o clasă de la privat, precum și remunerarea profesorilor sunt alte costuri prin care se explică taxele mari de școlarizare.
În cazul Școlii Americane, de exemplu, taxele variază între 13.300 de euro/ an pentru copiii de 3 și 4 ani (școala elementară), 17.420 de euro/an pentru elevii de grădiniță (5 ani) și până în clasa a 8-a și pot ajunge până la 18.605 euro/an pentru elevii de liceu. Acestor costuri li se adaugă o taxă de înscriere de 200 de euro și taxa de înregistrare de 800 de euro, care se plătesc la prima înscriere.
“Costurile afișate pe site acoperă taxele școlare (manuale, accesul la facilități, acti­vitățile extrașcolare) și taxele de capital (banii sunt folosiți pentru întreținerea campusului și pentru achitarea împrumutului luat pentru construcția clădirii). Taxele AISB se află la niveluri similare cu cele practicate de alte școli americane internaționale din Europa de Est”, mai spune Ottaviano.
Printre facilitățile oferite de școală elevilor se numără sălile și terenurile de sport, laboratoarele de știință și informatică, biblioteca și centrul media, sala de spectacole și teatru, precum și un centru de muzică și arte. Printre activitățile extrașcolare la care pot participa elevii la această școală se numără serviciile în folosul comunității, practicarea de sporturi precum baschet, tenis, fotbal, înot, softball, crearea de discursuri și oranizarea de dezbateri publice, precum și activități de teatru sau muzică.

De ce nu recrutează profesori de la stat
Recrutarea profesorilor este una din cele mai grele “misiuni” într-o școală privată, pentru că există o tendință de mercenariat a profesorilor de la stat pentru mediul privat, care nu au neapărat vocație, dar care vor să obțină venituri mai mari. Salariul unui profesor debutant la stat este de 700 – 800 de lei, iar câștigul salarial al unui cadru didactic experimentat poate ajunge la 1.800 de lei. La privat, aceste valori sunt duble, pentru că și programul de lucru este mai lung.
Corpul profesoral al Școlii Americane este format din 120 de profesori și asistenți din 13 țări cum ar fi: Statele Unite, Canada, UK, Australia, Noua Zeelandă, Franța, Italia, Mexic sau România.
“Profesorii sunt recrutați atât pe plan local, cât și internațional prin intermediul unor târguri de joburi pentru profesori desfășurate în Bangkok, Londra, Boston și San Francisco”, mai spune Ottaviano.

Își găsesc mai ușor un loc de muncă dacă învață la privat?
Părinții copiilor care învață la școli private sunt de părere că aceștia vor avea o serie de atuuri certe în ceea ce privește găsirea unui loc de muncă, pentru că abilitățile interpersonale, de comunicare, de prezentare, de limbi străine, deschiderea la schimbare și încrederea în sine contează mult mai mult la angajare decât un test avansat de matematică, de exemplu. “Antreprenoriatul ar putea fi o alternativă pentru care cred că vor fi pregătiți. O prietenă îmi povestea că la școala unde a studiat ea (nu la noi în țară, e adevărat) li se spunea că învață nu pentru a-și găsi ușor un loc de muncă, ci pentru a putea crea locuri de muncă atunci când vor fi adulți”, mai spune Florea.
Și Iulian Băjescu este de părere că găsirea unui loc de muncă nu va reprezenta o problemă pentru copilul său.
“Numai modul liberal de gândire alături de cunoașterea limbii engleze pot constitui un atu pentru găsirea unui loc de muncă. Din acest punct de vedere nu am nicio emoție”, adaugă Băjescu.

Subiecte #American International School of Bucharest (Școala Americană)#British School of Bucharest (BSB)#instituții de învățământ private