Dobânzile prea mici și impozitul prea mare? Încercarea de a ascunde averea de mâna Fiscului sau de ochiul Agenției Naționale de Integritate? Accesul mai rapid la bani? Teama de hoți? Neîncrederea în bancherii de la ghișeu și produsele lor de economisire/ investiții? Teama de falimente bancare sau de confiscarea unei părți din depozite cum s-a întâmplat în Cipru?
Care dintre aceste motive îi fac pe români să prefere să țină sute de mii de euro în cutii de valori din camerele de tezaur ale sucursalelor bancare în loc să-i plaseze în depozite la termen, în titluri de stat sau în fonduri de investiții?
Scandalul banilor dispăruți din casete de valori închiriate la o sucursală BCR din Pitești a scos la iveală o situație surprinzătoare prin prisma sumelor mari declarate de clienți: de la 100.000 de euro la 400.000 de euro. Iar un total de 12 reclamații vizează dispariția a peste 2 milioane de euro, potrivit datelor strânse de agenția de presă Mediafax.
De ce stăteau două milioane de euro în cutii în loc să fie plasați măcar în depozite având în vedere că pentru sume de la 100.000 de euro băncile acordă totuși anumite bonificații suplimentare de dobândă? Guvernatorul Bănci Naționale Mugur Isărescu crede că este vorba despre neîncredere.
„Tendința asta am observat-o încă de la declanșarea crizei. Și în 2008-2009 vorbeam despre lipsa de încredere. Clienții se duceau la bancă, scoteau banii din cont și pe urmă se duceau în subsol la casetă. Asta arată neîncredere cu toate dimensiunile ei“, a comentat marți Isărescu situația de la Pitești.
Cât privește reclamațiile de furturi din casetele de la BCR, el spune că nu e problema BNR, rămânând ca organele de cercetare să-și facă datoria.
El crede că acest comportament al clienților care se duc totuși la bancă, dar preferă caseta în locul depozitului nu este legat numai de nivelul dobânzii. „Dacă ar fi, de ce nu și-i duce acasă într-o casetă?“, se întreabă Isărescu. Poate și ca urmare a percepției că o casetă aflată în sediul unei bănci este mai ferită de hoți decât caseta din casă. Totuși, ultimele incidente, precum și atitudinea bancherilor care își declină responsabilitatea, ar putea arăta că această percepție este discutabilă.
Casetele de valori de la BCR sunt prezentate pe site-ul băncii ca un serviciu din categoria „Asigurare și protecție“. BCR le recomandă direct ca pe o soluție de „eliminare a riscurilor de furt din locuință“. Reclamațiile din Pitești sugerează însă că există și un risc de furt din incinta băncii. BCR are spații amenajate pentru casete în 70 de sucursale din toată țara, din care 12 în București. Închirierea unei casete costă 100 de lei pe lună plus TVA.
Alte bănci nu fac reclamă acestui serviciu, prezentându-l mai mult la cerere. BRD oferă șase mărimi de casete cu comisioane minime care merg de la 12,4 euro la 62 de euro pe lună (TVA inclusă).
Oare clienții care închiriază casete de valori le preferă pentru că au mai mult de 100.000 de euro – pragul de garantare a depozitelor?
Dobânzile nu mai reprezintă stimulul de pe vremuri pentru păstrarea banilor în bancă, dar pentru sumele mari pot exista oferte speciale, iar pe lângă depozite bancherii oferă și alte variante de fructificare a banilor.
BCR, banca vizată de scandalul furturilor din cutiile de valori din Pitești, oferă o dobândă de 3,2% pe an la depozitele standard în lei pe trei luni. Câștigul este subțiat de impozitul de 16% reținut pentru stat, de comisionul de retragere de 0,5% (minimum 8 lei) și de comisionul de administrare a contului curent (4,5 lei pe lună).
În condițiile reducerii dobânzilor bonificate la depozite, BCR a înregistrat în ultimii doi ani o scădere a resurselor atrase de la clienți însumând echivalentul a peste 600 mil. euro. Ar fi interesant de știu câți bani s-au mutat din depozite în casetele de valori.
Dacă la Pitești 12 clienți au depus în cutii peste 2 mil. euro, în București despre ce sume este vorba?
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.11.2013