Investitorii străini continuă investițiile în sute sau mii de hectare de teren, după ce la finalul anului 2011 aveau deja cel puțin 1,5% din suprafața cu păduri a României pentru care au plătit sute de milioane de euro.
Odată venită criza, interesul pentru proprietăți românești a crescut, astfel că atât firmele din industria de prelucrare a lemnului, cât și fondurile de investiții s-au grăbit să profite de oportunitățile din piață.
Cele mai multe oferte de păduri au venit de la proprietari de suprafețe retrocedate care nu au stat pe gânduri atunci când s-a pus problema să vândă. Dintre cumpărători, în ultimii ani s-au remarcat austriecii de la Holzindustrie Schweighofer, finlandezii de la Tornator sau nemții de la Nordcapital.
Cel mai recent anunț privind o achiziție a fost făcut însă de Tornator, care a mai luat 500 de hectare la Buzău. Cu toate acestea, cel mai mare proprietar de păduri rămâne statul, prin intermediul Romsilva, companie ce poate fi evaluată la 10,5 mld. euro dacă se ia în calcul valoarea medie a unui hectar.
“Este rentabil să ai o pădure pentru că pe de o parte vinzi lemnul, deci obții un venit din exploatare, iar pe de altă parte în timp valoarea imobiliară crește”, spune Vlad Cîrjan, avocat partener al casei de avocatură CHSH Gilescu & Partenerii.
Firma a intermediat numai în vară tranzacții cu 8.000 de hectare de teren evaluate la peste 20 de milioane de euro. Cîrjan este însă de mai mulți ani implicat în astfel de tranzacții.
De regulă, investițiile în păduri se fac pe termen mediu și lung, de cel puțin zece ani, iar plasamentul este considerat sigur. “Pădurile de la noi sunt în general bune pentru că nu au fost exploatate foarte mult de Romsilva”, a mai spus Cîrjan. Probabil că cel mai important motiv care stă la baza deciziei străinilor de a cumpăra păduri românești stă în preț, care este și de trei ori mai mic comparativ cu state din Vest. “În Austria, spre exemplu, un hectar costă în jur de 6.000 de euro, în Danemarca prețul este de peste 10.000 de euro. Însă în aceste state sunt foarte puține astfel de proprietăți pe piață pentru că nimeni nu vinde.”
În România exploatările pădurilor sunt reglementate de lege. Spre exemplu, într-un an se pot exploata cinci metri cubi de fag și stejar și 7 metri cubi de rășinoase dintr-un hectar, astfel că la un lot de 1.000 de hectare lemnul obținut poate ajunge la 5.000 de metri cubi de fag și stejar, respectiv 7.000 de metri cubi de rășinoase.
Cel mai ieftin lemn, cel de foc, se vinde cu 70 de euro metrul cub, deci în cel mai pesimist scenariu un proprietar poate câștiga 350.000 de euro anual. Din această sumă se scad costurile cu paza și cheltuielile de exploatare, dar câștigul rămâne unul considerabil. În zece ani, banii obținuți din exploatarea unui lot de 1.000 de hectare se ridică la 3,5 mil. euro în cel mai pesimist scenariu, echivalentul sumei plătite pentru achiziție.
“Abia în ultimii ani investitorii au recunoscut pădurile și terenurile ca o marfă din ce în ce mai rară pe care au inclus-o în portofoliul de active”, spune Stefanie Rother, Head of Press & PR la Nordcapital. Compania operează 12.500 de hectare de teren în prezent și a investit peste 40 mil. euro pe piața locală pentru achiziții, respectiv un preț de circa 3.200 de euro/hectar. Nordcapital a fost fondată în 1992 și a investit inițial în active precum navele, piața imobiliară și energia, iar începând din 2008 în păduri.
Nordcapital este unul dintre cei mai mari proprietari străini de terenuri, care a continuat achizițiile și în acest an.
Germanii au fost însă depășiți de omul de afaceri austriac Gerald Schweighofer care are 15.000 de hectare, după ce anul trecut a realizat o nouă achiziție, cumpărând prin intermediul Cascade Empire, una dintre firmele pe care le controlează, 5.000 ha de teren în zona Bicaz. Pe lângă pădurile situate în zone precum Prahova, Argeș, Suceava, Harghita, Covasna, Hunedoara sau Vâlcea, omul de afaceri mai are și 5.000 de hectare de teren agricol la Botoșani, pe care spune că acum încearcă să-l compacteze, fiind împrăștiat pe mai multe arii.
Citiți
articolul complet în revista Business Construct care a apărut
joi, 31 martie, împreună cu ZF – www.zf.ro/business-construct