Dacă astăzi ai cumpăra un apartament în București în aproape orice zonă a orașului, iar mâine l-ai scoate la închiriere, randamentul anual obținut ar atinge cu greu 6%, în euro, puțin mai mare ca un depozit bancar, arată o analiză a ZF.

Achiziția unui apartament în vederea închirierii rămâne o afacere nu foarte profitabilă, la mai bine de trei ani de la începerea declinului pe piața rezidențială, în condițiile în care și chiriile au scăzut cu valori apropiate, arată o analiză a ZF asupra chiriilor și prețurilor solicitate pe site-ul anuntul.ro.

Randamentele ce pot fi obținute variază între 4,8% și 6,0%, calculate ca raport dintre valoarea chiriilor anuale și pre țul de achiziție în cartiere precum Militari, Rahova, Unirii sau Pante limon, fără a ține cont de fondurile necesare pentru întreținerea în timp a apartamentului, impozitul pe veniturile din închiriere, de 12% sau 16%, sau eventualele costuri cu dobânzile în cazul achiziționării apartamentului prin credit.

Datele de la Cadastru arată că în primele patru luni ale anului numărul de tranzacții a crescut cu aproape 10%, dar se menține departe de maxime.

Potrivit estimărilor consultanților, la nivelul Capitalei însă pentru mai puțin de jumătate dintre apartamentele închiriate se înregistrează contract la Administrațiile Financiare. Astfel, în București sunt înregistrate oficial circa 80.000 de contracte de închiriere a imobilelor (apartamente, spații comerciale, terenuri sau alt gen de clădiri), în condițiile în care consultanții apreciază că doar locuințe sunt închiriate circa 130.000 de unități.

Randamentul mic obținut astfel din închirierea unui apartament poate reprezenta o explicație pentru faptul că numărul de tranzacții rămâne scăzut, în condițiile în care cumpără doar cei care au cu adevărat nevoie și nici măcar toți aceștia.

“La chiria pe care o dau pentru apartament, aș putea să îl cumpăr în peste 25 de ani. Nu merită să îl cumpăr acum”, spune un avocat care s-a mutat recent în zona Dorobanți din București, dar preferă să plătească chirie, deși ar putea achiziționa locuința.

O altă explicație pentru numărul redus de tranzacții o reprezintă decalajul dintre salariile medii din România și prețul apartamentelor, astfel că potrivit unui studiu al UniCredit pe piața locală sunt necesare 2,4 salarii medii pentru achiziția unui metru pătrat de apartament, față de 0,9 – 1 salariu în Cehia sau Ungaria.