De data asta s-ar putea sa avem noroc

In 2004 si 2005 am avut investitii straine de 5 mld. euro, iar in 2006 Guvernul estimeaza 7 mld. euro. Sumele sunt suficient de mari sa schimbe structura economiei. Inca 10 ani de investitii straine de peste 5 mld. euro si o sa avem o alta Romanie.

Pentru comparatie, India, care are o populatie de 50 de ori mai numeroasa, a atras in 2004 si 2005 investitii straine de circa 4,3 mld. euro, iar pentru 2006 asteapta 5,6 mld. euro, conform Deutsche Bank.

In 1997-1998, cand Romania abia incepuse sa deschida economia pentru investitorii straini, de patru ani inchisa sub lacatul guvernului Vacaroiu, criza rusa a dat semnalul retragerii capitalurilor de pe pietele in crestere (emerging markets).

Atunci am venit prea tarziu la masa investitiilor straine. In 1996 aveam un stoc de investitii atrase de 600 mil. $, pe cand Ungaria, Polonia si Cehia ajunsesera fiecare la stocuri de peste 10 mld. euro.

Acum s-ar putea sa avem noroc. Economia mondiala este intr-un nou val de expansiune, iar in acest context international favorabil, cota unica si apropierea aderarii la UE fac acum din Romania una din tintele preferate de investitii. Nu numai pentru firmele din Europa de Vest, ci, incepand de la sfarsitul anului trecut, si pentru Orientul Indepartat. Producatorul de medicamente Rainbaxy, companiile de solutii informatice Wipro si Genpact au ales sa se stabileasca aici pentru a ataca Europa. Firmele germane in schimb se gandesc la mutarea sediului in Romania pentru micsorarea cheltuielilor cu impozitele.

Exista pe piata romaneasca analisti economici care deplang soarta capitalului autohton si care afirma ca nu putem astepta totul de la investitiile straine, care cum vin, asa pleaca. Fals. Chiar asteptam totul de la investitorii straini.

Investitorii straini nu aduc numai bani, ci un mod de a gandi si de a face afaceri de care avem nevoie ca de aer. Ei cand pleaca nu lasa numai hale, ci oameni care stiu sa faca bani, proceduri si sisteme noi de productie.

Iar scufundarea sociala si economica a Romaniei in UE, care va incepe de anul viitor, pune deja in discutie insasi diferenta intre firmele autohtone si firmele straine. Doar cei platiti cu bani de la stat mai tin la aceasta diferenta: roman/strain, pentru ca isi vad amenintate pozitiile pe care au ajuns fara sa le merite. De investitorii straini si de comertul exterior liber se tem numai cei care ocupa pozitii – pe piata, in companii sau in administratie – la care au ajuns fara sa le castige intr-o competitie.

Numai comertul exterior neingradit si investitiile straine aduc prosperitate, pentru ca oamenii au acces la marfa cea mai buna si mai ieftina, iar companiile la cei mai buni si mai ieftini angajati.

* Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF