Dobanda flat, dobanda la sold, anuitate, comision de administrare, comision de management – sunt termeni care ar putea acum zapaci fara prea mari probleme pe oricine vrea un credit de consum si compara ofertele de pe piata. De la anul, va fi mai simplu.
Urmand un model promovat in Statele Unite si in Europa de Vest, Asociatia Nationala pentru Protectia Cumparatorului a initiat un proiect de lege prin care toti operatorii de magazine vor fi obligati sa “vorbeasca aceeasi limba”.
Dobanda anuala efectiva, (DAE) va fi, potrivit noului proiect de lege elementul comun al oricarei reclame pe care o vor face magazinele care vand in rate, fie ca este vorba de reclame la televiziune sau materialele promotionale existente in magazine.
Desi in principiu sunt de acord cu introducerea unei masuri unitare a costurilor implicate de un contract de credit de consum, operatorii de magazine au cateva obiectii.
“Mentionarea DAE in cadrul mesajelor comerciale ale companiilor va fi un inhibitor psihologic pentru clienti, deoarece acel procentaj va fi inevitabil putin mai mare decat procentul de dobanda care este indicat in prezent. Oricum, noi credem ca pentru clienti, in realitate, ramane importanta valoarea unitara a ratei, la o anumita maturitate a creditului mai curand decat orice altceva, pentru ca cele doua elemente (valoare rata si numar de rate) furnizeaza un set cuprinzator de informatii”, este de parere Marius Ghenea, directorul general al retelei de magazine Flanco.
In prezent decizia de achizitionare a unui produs in sistem de rate este de cele mai multe ori determinata de valoarea efectiva a ratei, astfel incat foarte putini clienti stiu exact care este costul total aferent creditului.
Reprezentantii Altex spun ca va fi un lucru bun cresterea transparentei in oferte.
“Proiectul de lege vine in avantajul consumatorului, care trebuie sa fie corect si complet informat referitor la creditele de consum, avand in vedere selectia mare de credite care ii este pusa la dispozitie. DAE este o solutie pentru ca piata sa devina transparenta”, sustin acestia.
Vanzatorii vor avea “portite” de evitare a legii. “Indiferent ce procent de dobanda sau cost anual le indicam, el va reprezenta doar o informatie partiala, pentru ca un magazin ar putea mari artificial pretul de raft, doar pentru a arata un DAE mai mic, ceea ce nu il pune pe acest retailer in opozitie cu <<legea DAE>>, dar clientii ar fi totusi in aceasta situatie indusi in eroare, inselati”, completeaza reprezentantul Flanco.
In prezent, exista inca magazine de electronice si electrocasnice care afiseaza pentru un credit atat dobanda la sold, cat si o rata procentuala anualizata, promovata ca dobanda “reala”. Dobanda “reala” este calculata ca raportul dintre banii platiti si suma imprumutata. Spre exemplu, la un credit de 10 milioane lei rambursat intraâ¬âun an in rate egale lunare suma ratelor este 11,35 milioane lei, adica suma platita “in plus” este de 1,35 milioane lei. De aici o dobanda “reala” de 13,5%, promovata ca atare de magazine. De fapt insa, dobanda este de 28aâ¬â30%, adica daca banii ar fi rambursati toti odata, la sfarsitul perioadei de un an, clientul ar trebui sa returneze 12,8aâ¬â13 milioane lei. Doar rambursarea anticipata a creditului, luna de luna, creeaza iluzia unei dobanzi “reale” de 13,5%. ionut.bonoiu@zf.ro
Prima pagina
De la anul toate creditele ar putea avea un singur cost
Dobanda flat, dobanda la sold, anuitate, comision de administrare, comision de management - sunt termeni care ar putea acum zapaci fara prea mari probleme pe oricine vrea un credit de consum si compara ofertele de pe piata. De la anul, va fi mai simplu