◆ ING Hubs România a crescut de la circa 100 de angajați în 2015 la peste 2.300 în 2026 și dezvoltă soluții software pentru 24 de piețe ING la nivel global, din România
◆ „Am început ca un startup. Astăzi avem colegi care ocupă roluri globale, conducând echipe internaționale, cu autonomie deplină asupra produselor”, spune Elena Pioară, IT Lead ING Hubs România
◆ Echipele din România participă la implementarea plăților instant pentru Germania, Italia și Olanda și contribuie la dezvoltarea Wero, portofelul digital european susținut de 16 instituții financiare, inclusiv ING
◆ „Inginerii noștri din aria de core banking nu sunt doar experți pe produs. Știu exact de ce au nevoie colegii din Germania, pentru că dezvoltă pentru ei de opt ani. Acest nivel de cunoaștere e foarte valoros”, spune Tonella
◆ ING a ales deliberat să nu reducă angajarea de absolvenți: „De unde luăm seniorii de mâine dacă nu angajăm juniori astăzi?”, spune CTO-ul grupului
ING Hubs România, centrul global de competențe al grupului bancar olandez ING, a ajuns la peste 2.300 de angajați după un deceniu de activitate, de la circa 100 de persoane la momentul înființării, în 2015. Centrul este un hub strategic pentru grup și oferă servicii în special în zona de tech, data și risk. Hub-ul din România dezvoltă proiecte esențiale pentru grup, un bun exemplu fiind dezvoltarea de software core banking pe un produs standardizat la nivel global. Este tipul de activitate sofisticată, dependentă de cunoaștere acumulată în ani de colaborare, pentru care modelul clasic de externalizare nu funcționează, spune Daniele Tonella, CTO și membru al consiliului de conducere (Management Board Banking) al ING Group, într-un interviu acordat ZF.
Elena Pioară, IT Lead în cadrul ING Hubs România, cu responsabilitate pe aria de produse globale și plăți, completează perspectiva: hub-ul nu livrează cod la comandă, ci dezvoltă produse software globale utilizate în 24 de piețe.
De la startup la hub strategic
Evoluția ING Hubs România în ultimul deceniu a parcurs trei faze distincte. „Am început ca un startup. Creștere rapidă în primii ani”, spune Pioară, care lucrează în organizație de nouă ani. A urmat o etapă de diversificare – extinderea portofoliului de competențe dincolo de dezvoltarea software, spre data management, risc non-financiar și conformitate. Cea de-a treia fază, cea actuală, este cea a focalizării.
„Creștem intenționat pe cele trei capabilități mature – tech, date și analiză, și risc – la care se adaugă capabilități în evoluție, precum operațiuni și produse. De ce? Pentru că acestea sunt complementare: accelerarea automatizării operațiunilor prin tech și date, plus capabilitățile pe care le construim, pentru că sunt specifice domeniului bancar – le construim împreună cu colegii de business”, explică Pioară.
Ceea ce nu s-a schimbat în acești zece ani este că tehnologia a rămas competența principală, iar cultura internă ING – pe care organizația o numește „Orange Culture” – rămâne un pilon de retenție a talentelor. Rezultatul este o organizație cu peste 2.300 de specialiști care nu doar execută specificații venite din Amsterdam sau unități ING din alte țări, ci dețin produse, conduc echipe internaționale și au autonomie în proiectarea soluțiilor, în linie cu strategia tech a ING.
„Avem aici colegi care acoperă roluri cu adevărat globale. Conduc echipe internaționale, lucrând îndeaproape cu echipa internațională de management. Ei sunt responsabili pentru tehnologie și platformă, sunt implicați în deciziile-cheie de produs. Au autonomie reală. Împreună cu partenerii de business din diferite locații, își definesc roadmap-ul și planurile de livrare, iar responsabilitatea lor merge dincolo de dezvoltare; construiesc, asigură stabilitatea și operează sisteme critice, cu disponibilitate ridicată”, spune Pioară.
„Nu este ceva ce un outsourcer îți poate oferi”
Tonella, care conduce o echipă globală de circa 21.000 de specialiști tech, explică modelul de hub pornind de la logica de scalabilitate a băncii.
„Banca are o strategie tech scalabilă: convergența către servicii globale, ceea ce permite echipelor să susțină eficient mai multe entități, volume și clienți, în loc să dezvolte și să opereze servicii similare în mod independent în fiecare piață. Asta înseamnă convergență – fie că vorbim de infrastructură, de centre de date sau de capabilități”, spune CTO-ul ING.
Concret, hub-ul din România joacă un rol central în dezvoltarea software-ului de core banking pentru întregul grup ING. „Am standardizat pe un singur produs, iar o parte importantă din dezvoltarea software în acest domeniu se face aici”, explică Tonella.
Diferența față de externalizarea tradițională are, în viziunea CTO-ului, două straturi. Primul este formal: „Angajații ING Hubs sunt angajați ai băncii. Sunt colegi. Fac parte din aceeași familie. Participă la toate evenimentele noastre. Este o singură comunitate.” Al doilea este substanțial și ține de acumularea de cunoaștere contextuală.
„Outsourcing-ul înseamnă o capabilitate fungibilă – adaugi zece oameni, apoi îi retragi, apoi alți zece. Este volatil. Și este o capabilitate care nu necesită cunoștințe contextuale sau cunoștințe despre companie”, spune Tonella. Acolo unde cunoașterea pe termen lung este critică, ING investește în angajați proprii, nu în colaboratori externi.
„Inginerii noștri de core banking nu sunt doar experți pe produs. Știu exact de ce au nevoie colegii din Germania, pentru că dezvoltă pentru ei de opt ani. Acest nivel de cunoaștere e foarte valoros. Nu este ceva ce un outsourcer îți poate oferi atât de repede”, adaugă CTO-ul grupului.
ING operează hub-uri în șase țări: România, Polonia, Filipine, Turcia, Spania și Slovacia. Hub-urile nu sunt insule, subliniază Tonella. „Este și un bazin excepțional de talente pentru restul băncii. Avem oameni ale căror cariere se extind dincolo de România, care ajung în alte țări. De aceea nu suntem un outsourcer. Suntem un element central al poveștii băncii.”
Plăți instant și Wero – din România pentru Europa
Dincolo de core banking, echipele din România au crescut semnificativ în zona de plăți. „Am dezvoltat recent această capabilitate în payments”, spune Pioară. Echipele participă la implementarea plăților instant pentru mai multe piețe europene și lucrează integrat la nivel global, nu izolat.
Un proiect cu vizibilitate europeană la care contribuie echipele din România este Wero, portofelul digital euro dezvoltat în cadrul European Payment Initiative (EPI), un consorțiu susținut de 16 instituții financiare, inclusiv ING. „Este deja activ în Germania, Belgia și Olanda în acest moment”, explică Pioară.
Wero deschide cazuri noi de utilizare: „Plăți de la persoană la persoană, de la persoană la profesionist, e-commerce, mobile commerce.” România are o schemă locală de plăți similară, RoPay. Pioară subliniază complexitatea tehnică din spatele aparentei simplități: „Trebuie să ținem pasul cu reglementările, pentru că plățile instant vin cu un cadru de conformitate complex. În același timp, trebuie să menținem platformele operaționale în momentele de vârf, fără niciun incident și, desigur, în condiții de securitate.”
AI cu disciplină, nu cu FOMO
Tonella descrie o filozofie distinctă de adoptare a inteligenței artificiale, opusă entuziasmului necontrolat din piață. „Pare că toți cred în ideea «silver bullet» – că poți presăra niște AI pe orice problemă și aceasta se rezolvă magic. Iluzia aceasta se va risipi destul de curând”, avertizează CTO-ul.
ING a ales ceea ce Tonella numește o abordare „conservator-agresivă” – o formulare deliberat contradictorie. Partea “agresivă” se traduce astfel: „Antrenăm toți inginerii. Avem un număr foarte mare de cazuri de utilizare pe care le explorăm. Am lansat public procesarea creditelor ipotecare cu AI agentic în Olanda.” Partea conservatoare se traduce astfel: centralizarea tuturor inițiativelor de AI generativ sub coordonarea Chief Analytics Officer, printr-un proces riguros de pilot, demonstrare a beneficiilor, scalare și industrializare, în timp ce AI pentru Engineering este coordonată de Head of Engineering and Reliability.
„Nu am deschis pur și simplu bariera și nu am spus «toată lumea primește o licență Copilot, iar magia se va întâmpla». Sunt companii care au concediat 800 de oameni din call centre «pentru că AI» și apoi au trebuit să reangajeze”, spune Tonella.
CTO-ul introduce și conceptul de „thin AI” – o disciplină a consumului eficient de AI la nivel individual. „GitHub tocmai a schimbat modelul de prețuri și a trecut de la un preț per utilizator la prețuri bazate pe consumul de tokeni. Brusc, unii dintre inginerii noștri consumă mai mult decât alții. Cum le dăm bugete de tokeni? Cum îi învățăm să folosească modelele mai bine?” Formula centrală a viziunii lui Tonella este concisă: „Încrederea apare atunci când există control asupra modului în care este folosită tehnologia.”
Pioară confirmă că pe teren, în echipele din România, reacțiile sunt variate: „Sunt ingineri mai dornici – vor mai mulți tokeni, se plâng că nu au destui – în timp ce alți oameni sunt poate mai conservatori, vor să înțeleagă cum să folosească aceste tool-uri, care e beneficiul, cum putem ajusta mai fin.”
Pariul pe juniori într-o piață care renunță la ei
Într-un moment în care industria tech reduce agresiv angajările de juniori sub pretextul automatizării prin AI, ING a ales o direcție diferită. „De unde luăm seniorii de mâine dacă nu angajăm juniori astăzi? Dacă nimeni nu o face, întreaga piață va rămâne fără seniori la un moment dat”, spune Tonella.
Argumentul CTO-ului are trei straturi. Primul ține de pipeline-ul de talente – fără un flux de juniori, nu vor exista seniori. Al doilea este despre imprevizibilitate: „Astăzi nu înțelegem încă cum va arăta seniorul de mâine, pentru că ne raportăm la realitatea tehnologică de azi. E posibil ca peste cinci ani, juniorii pe care i-am angajat azi – și despre care am crezut că munca le este preluată de mașini – vor deveni un avantaj pe care nimeni altcineva nu are, pentru că au fost acolo și au învățat.”
Al treilea argument, pe care Tonella îl numește „foarte egoist”, este de piață: „Este un lucru pozitiv că nu mulți alții sunt activi pe piață, pentru că asta înseamnă că este mai ușor pentru noi să atragem cel mai bun talent din piață.”
Pioară adaugă o observație complementară din experiența directă cu echipele din România: juniorii adoptă AI-ul foarte ușor. „Cred cu tărie în valoarea tinerilor într-o organizație. Entuziasmul lor energizează echipele și, deși au nevoie de mai mult control asupra livrabilelor, aduc o perspectivă nouă asupra modului vechi de învățare. Nu putem renunța la această forță de muncă tânără.”
ING are programe dedicate: International Talent Programme – un program global de rotații pentru absolvenți în primii doi ani de carieră, cu tranziții între tech și non-tech -, mentoring încrucișat între seniori și juniori, și „dev schools” – programe intensive de pregătire a tinerilor absolvenți înainte de angajare.
Tonella închide această temă cu un argument care depășește planul economic: „Dacă nu i-am avea, cine ne-ar putea spune cum va arăta lumea? Cum vom face banking peste zece ani? Riscăm să devenim o instituție perimată pentru că nu am avut înăuntru oameni care vin din piața curentă și care vor fi clienții viitorului.”
Ce caută ING și ce urmează
Pe axa competențelor tehnice, Tonella enumeră un spectru larg: ingineri de infrastructură cu expertiză de rețea, specialiști conștienți de risc, experți în date – „pregătirea datelor pentru agenți este o competență cheie pe viitor” -, ingineri AI care nu sunt „scriitori de prompt-uri”, ci constructori de ecosisteme cu guardrails, observabilitate și control, programatori și, cel mai greu de găsit, arhitecți. „Nu poți studia pentru a deveni arhitect. Devii arhitect prin experiență. Și această aptitudine trebuie s-o construim intern”, spune CTO-ul.
Dincolo de aptitudini și competențe tehnice, Tonella descrie un profil specific: „Oameni cu un drive puternic de a învăța, alimentat de curiozitate, cu o atitudine de colaborare, de ambiție, de aspirație la mai mult. Noi numim asta Orange Culture.”
Pioară privește înainte cu un mesaj adresat pieței românești de tech: „Nu ar trebui să rămânem la anumite instrumente sau limbaje de programare. Un adevărat inginer evoluează odată cu lumea.” Provocarea, spune ea, este de a construi o forță de muncă sustenabilă pe termen lung în România, deschisă la provocări și dispusă să îmbrățișeze schimbarea.
„Sunt foarte optimistă că vom continua să fim o parte mare și importantă a ING”, încheie Pioară.
Cine sunt invitații
Daniele Tonella (n. 1971, cetățean elvețian) este CTO și membru al consiliului de conducere (Management Board Banking) al ING Group din august 2024. Inginer de formație, cu un master de la ETH Zurich și programe executive la Harvard, IMD, INSEAD și MIT Sloan, Tonella a fost anterior CEO al UniCredit Services și Group CIO al UniCredit (2017-2021), CEO al AXA Technology Services (2013-2017) și CIO al Swiss Life (2002-2012). Coordonează o echipă globală de circa 21.000 de specialiști tech.
Elena Pioară este IT Lead pe aria de produse globale (Global Products) în cadrul ING Hubs România din iunie 2022 și deține și rolul de Global Payments Capability Hub Lead. Lucrează în cadrul ING din 2017, anterior fiind development lead la Ixia (achiziționată de Keysight Technologies). A fost inclusă în catalogul „100 cele mai puternice femei din business” realizat de Business Magazin.