De la Constitutia lui Iorgovan, la o Constitutie europeana

Maine, debuteaza referendumul pentru modificarea Constituitie. Aproape 17 milioane de romani sunt chemati la urne pentru a valida modificarile legii fundamentale care, potrivit initiatorilor (partidul la putere si partidele din opozitie, cu exceptia PRM) ar urma sa ne apropie mai mult de Europa.
Constitutia modificata intra in vigoare doar daca este aprobata de majoritatea simpla a alegatorilor cu conditia ca la vot sa se prezinte 50% plus unul dintre cetatanii cu drept de vot (peste 8 milioane de cetateni). Legea referendumului (3/2000) nu prevede un al doilea tur in cazul in care referendumul ar fi invalidat de absenteism.
Autoritatile au apelat la tot soiul de metode pentru a convinge populatia sa vina la vot: de la ampla campanie de popularizare in care a implicat vedere la moda, afise si clipuri in limbile minoritatilor nationale, pana la promisiunea ca localitatile “fruntase” vor primi gratuit lemn de foc de la Regia Nationala a Padurilor.
 Constitutia (inca in vigoare)  a fost adoptata in 1991, la 8 decembrie. Aproape 11 milioane de romani s-au prezentat la urne, mai mult de trei sferturi pronuntandu-se in favoarea Legii fundamentale, asa cum fusese adoptata de Adunarea Constituanta. Potrivit rezultatelor oficiale prezentate la acea vreme de Biroul Electoral Central, din totalul de 10.948.468 de cetateni prezenti la vot, 8.464.624 au spus “da” (77,3%) si 2.235.085 au spus “nu” (20,49%), in timp ce numarul voturilor anulate a fost de  248.759 (2,3%). In vara anului 1990, potrivit Decretului-Lege 92/1990, Adunarea Deputatilor si Senatul s-au constituit in Adunarea Constituanta pentru adoptarea Constitutiei Romaniei. Comisia, condusa de Antonie Iorgovan (cadru didactic la Facultatea de Drept), a redactat, in intervalul iunie ’90 – ianuarie ’91, tezele proiectului de Constitutie. Ulterior, impreuna cu cele peste 1.000 de amendamente formulate de grupurile parlamentare si, individual, de unii dintre parlamentari, proiectul a fost supus dezbaterilor in Adunarea Constituanta, pana in 18 noiembrie 1991.UDMR, careia i s-au alaturat si reprezentantii celorlalte minoritati nationale, a contestat formula de stat national, sustinand ca nu mai exista nici un stat european modern care sa se declare national si ca, astfel, nu se recunoaste existenta minoritatilor.  Votul a fost nominal, fiecare dintre parlamentari fiind chemat la tribuna sa-si exprime optiunea si sa semneze intr-un tabel. Media, favorabila in prezent noului proiect constitutional, avea, in 1991, pareri impartite. Romania Libera: “Constitutia Fesenista – o tragedie care inca mai poate fi evitata, votand NU la referendumul din 8 decembrie”.  Adevarul: “Un popor fara constitutie este ca  nunta fara lautari.”
Dupa intrarea in vigoare a Constitutiei, necesitatea revizuirii ei a revenit in mod constant. Cele doua Camere ale Parlamentului au reusit, in septembrie 2003, sa adopte modificari la Legea fundamentala, unele dintre ele corectind, in mare parte, prevederile care au constituit, chiar din 1991, obiectul disputelor.