Dealerii băncilor au încercat să speculeze în luna august perioada de constituire a rezervelor minime obligatorii, dar au fost prinși în offside de o piață interbancară unde lichiditatea s-a subțiat peste noapte, ceea ce a pus BNR în situația de a face patru operațiuni repo în două săptămâni.
Prin operațiunile repo, unde BNR dă lei băncilor contra titluri de stat, banca centrală a dat lichiditate unor bănci. Rezervele minime obligatorii reprezintă sumele pe care băncile trebuie să le depună la BNR – 15% la lei, 20% la valută – din totalitatea depozitelor atrase.
Băncile își fac aceste rezerve în mod neuniform, respectiv pot să fie sub limită într-o perioadă a lunii și peste în cealaltă, dar pe medie trebuie să se încadreze în aceste procente.
În august o parte din șefii trezoreriilor nu și-au constituit în prima parte a lunii rezervele, lăsând totul pe finalul lunii când credeau că va fi mai multă lichiditate în piață, iar dobânzi mai mici. Ei se bazau și pe ipoteză că Ministerul Finanțelor va avea bani și va mai plăti din arierate, ceea ce ar fi eliberat lichidități.
Dar dintr-o dată piața nu a mai fost atât de lichidă, iar dobânzile au început să urce, de la 2,7% la 6,3% la sumele plasate pe o zi, în condițiile în care unele bănci aveau nevoie de lichiditate. La acest lucru a contribuit și divizarea pieței: există un grup de bănci care au lichiditate în exces, dar din motive de limitare a expunerilor pe alte bănci nu împrumută lei fără colateral în titluri de stat. Aceste bănci preferă să țină banii la BNR la 2,25% pe an.
Tensiunile de pe piața internațională și faptul că băncile își reduc din riscuri fac ca și la București piața interbancară să fie fragmentată. Dacă trendul de scădere a inflației se va menține și în august și în septembrie, sub 4,5% pe an, BNR ia în calcul reducerea dobânzii de referință care este nemișcată la 6,25% de 15 luni și, mai mult decât atât, scăderea rezervelor minime obligatorii la lei, ceea ce va elibera lichidități.
Dacă nu va mai apărea vreo situație tensionată neașteptată pe piețele externe care să lovească România, băncile vor fi nevoite să împingă creditarea întrucât au nevoie de plasamente care să le aducă o dobândă mai mare.