Nivelul ridicat al Dunării în Germania, Austria, Slovacia și Ungaria și restricțiile de circulație impuse de autoritățile de acolo au blocat mai multe nave românești încărcate cu marfă, ceea ce le provoacă transportatorilor pierderi de milioane de euro.
„Este o situație grea. Un convoi format din două nave cu marfă este blocat în Germania, 60 de barje și trei împingătoare sunt blocate în Ungaria, 20 de barje și 3 împingătoare sunt blocate în Serbia, două împingătoare și 10 nave sunt blocate în Austria, iar un împingător și cinci nave sunt blocate în Slovacia. Ne-am mai confruntat cu astfel de situații, însă niciodată la acest nivel“, a spus Constantin Hărțan, directorul general al Navrom Galați, cel mai mare transportator de marfă pe Dunăre, cu afaceri de 50 de milioane de euro și 7 milioane de tone de marfă transportate anul trecut. Navrom face parte din grupul TTS, unul dintre cei mai mari operatori de transport din România de pe segmentul de transport integrat naval, fluvial și feroviar, controlat de omul de afaceri Mircea Mihăilescu. Regensburg (Germania), Krems (Austria), Bratislava, Dunaujvaros (Ungaria) sunt câteva din punctele în care navele Navrom sunt blocate.
În Germania, Slovacia, Austria și Serbia autoritățile au oprit circulația navală, potrivit reprezentantului Navrom. Dunărea reprezintă „coloana vertebrală“ a transportului pe apă în Europa, milioane de tone de marfă fiind transportate anual pe fluviu.
Deși viitura formată pe cursul superior al fluviului (Germania, Austria) nu a ajuns încă în România, jucătorii locali simt deja efectele dezastruoase. Revărsarea fluviului care a provocat cele mai grave inundații din ultimii peste zece ani în Germania, calificate ca „o catastrofă națională“, i-a afectat și pe austrieci, slovaci, iar acum pe unguri, unde a ajuns viitura. Potrivit estimărilor făcute de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, la intrarea în România Dunărea va atinge în perioada 13-15 iunie o valoare maximă estimată la 10.500 de metri cubi pe secundă. Rovana Plumb, ministrul mediului și schimbărilor climatice, declara în urmă cu câteva zile, citată de Mediafax, că autoritățile au luat toate măsurile pentru a preveni efectele unei eventuale viituri pe Dunăre în România.
„Lucrăm la 30% din capacitate, transportăm doar 70.000 de tone față de 250.000 de tone într-o decadă. Luna aceasta ne așteptăm la jumătate din veniturile de 4,5-5 milioane de euro pe care le obținem într-o lună normală din cauză că este blocată navigația“, a spus Constantin Hărțan. Compania Navrom transportă îngrășăminte, cărbune, minereu și alte mărfuri.
„Probabil că vom opri și convoaiele ce au plecat acum dacă va veni viitura pe Dunăre în România“, a spus el. Navrom Galați operează 450 de nave nepropulsate (barje), 20 de împingătoare și zece nave propulsate, potrivit oficialului companiei.
Un transportator din Brăila: Dacă vor fi afectate de inundații culturile de cereale, atunci este o problemă
Gheorghe Antistescu, proprietarul companiei de transport marfă pe Dunăre Romnav Brăila, cu 33 de de ani experiență în domeniu, spune că în acest an se confruntă cu cea mai dificilă situație de când lucrează în domeniu. Dacă în urmă cu nouă luni activitatea companiei a fost afectată de lipsa contractelor pentru transportul materialelor de construcții, în absența unor investiții publice în infrastructură, o posibilă distrugere a culturilor de cereale din străinătate din cauza inundațiilor provocate de Dunăre ar putea lăsa compania și fără contracte cu producătorii de cereale.
„Dacă vor fi afectate culturile de cereale, grâu și orz în Ungaria sau Serbia, atunci și activitatea noastră va fi afectată, dat fiind că avem contracte cu producătorii de cereale.“
El spune că „nu ne afectează ce se întâmplă acum pe Dunăre, navigația blocată, pentru că nu avem ce munci de nouă luni. La noi este demult criza“.
Circa 35-40% din mărfurile transportate pe Dunăre sunt cereale, restul materiale de construcții, cărbune, minereuri, potrivit lui.
Anul trecut firma Romnav a transportat jumătate de milion de tone de marfă, cărbuni, cereale, materiale de construcții. „De nouă luni cei 150 de angajați pe care îi am sunt în șomaj din cauza că nu avem activitate, de când s-au oprit construcțiile la infrastructura rutieră. Transportam materiale de construcții. Sperăm ca statul să deblocheze finanțările“. În ultima perioadă investițiile publice în infrastructură au fost reduse în timp ce fondurile structurale alocate prin Programul Operațional Sectorial Transport sunt momentan suspendate.
Un milion de euro în supraînălțarea digului din Insula Mare a Brăilei. O posibilă inundație ar afecta 70.000 de hectare cultivate cu cereale
Lucian Buzdugan, directorul fermei de 55.000 de hectare din Insula Mare a Brăilei, controlată de firma Agricost, spune că pentru a preveni inundațiile, firma supraînălțat pe 50 de kilometri, cu un milion de euro, digul de 154 de kilometri.
„Ne-am pregătit pentru o eventuală viitură pe Dunăre. Am supraînălțat digul cu un metru în locurile în care consideram că există pericol să intre apa și să inunde insula. Cred că nu va fi însă cazul de inundații, însă niciodată nu poți să fii sigur“, a spus Lucian Buzdugan.
În Insula Mare a Brăilei, firma produce anual 300.000 de tone de cereale, grâu, porumb, orz, floarea soarelui, rapiță.
„Nu cred că nivelul Dunării va depăși aici 6,27 metri, doar în cazul unei conjuncturi nefavorabile, provocată și de precipitații în perioada în care ar ajunge viitura, ar putea depăși acest nivel“. Buzdugan spune că o posibilă inundație ar provoca pagube imene. Pe insulă trăiesc 6.000 de persoane, potrivit lui.
Ce spune Hidroelectrica: Se golesc barajele pentru a face loc apelor noi
„Nu este niciun risc de inundație. Acum, debitele Dunării sunt de 8.500 de metri pe secundă. În aprilie de exemplu am avut debite de 12.300 de metri pe secundă și nu am avut nicio problemă. Potrivit informațiilor furnizate de Apele Românie, maximul viiturii va fi înregistrat în urmatoarele 2-3 zile, când am putea ajunge la 9.800-10.000 de metri pe secundă, ceea ce într-adevăr înseamnă ceva peste situația normală. Marile probleme au avut loc în Germania, dar o bună parte din debite s-a pierdut pe parcusul fluviului. Între timp s-au oprit și ploile. Toate țările riverane fac o gestionare comună a debitelor Dunării. Se golesc barajele pentru a face loc apelor noi, lucru pe care l-am făcut și noi. Pe noi ca și companie această situație ne afectează productivitatea la Porțile de Fier II, unde trebuie să deversăm apa. Ce trece peste un debit de 8.500 de pe metri pe secundă se deversează pentru că nu este economic pentru noi să uzinăm această apă. Sunt deversări controlate“, a explicat Remus Borza, avocatul care controlează compania Euro Insol, admnistratorul judiciar al Hidroelectrica. Roxana Petrescu
Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 10.06.2013