Funcționarea celor două reactoare nucleare de la Cernavodă, unități care asigură aproape 20% din producția de energie a României, ar putea fi pusă în pericol de debitul redus al Dunării, dar cel puțin în următoarea săptămână autoritățile române speră ca decizia închiderii unităților să poate fi evitată. Centrala de la Cernavodă a mai fost oprită în 2003, la acel moment fiind în funcțiune un singur reactor.
Seceta de anul acesta și-a produs deja efectele asupra producției de energie hidro, Hidroelectrica având zile în care lucrează la jumătate din capacitatea de anul trecut, potrivit datelor transmise de Transelectrica.Totodată, aproape 42% din energia necesară alimentării pieței interne este acum realizată în centralele pe cărbuni, unități de la care Hidroelectrica este obligată să cumpere energie mai scumpă pentru a putea să-și respecte contractele încheiate. Față de anul trecut, când Hidroelectrica a produs circa 36% din toată energia din România, în prezent ponderea hidro a scăzut la 27%.
Seceta scumpește energia
Situația produsă de secetă se vede și în prețul energiei de pe bursa OPCOM unde prețul pe MWh a ajuns ieri la peste 300 de lei din cauza ieșirii din piață a unor mari cantități de energie hidro care a fost înlocuită cu cea termo, mai scumpă. La începutul anului, de exemplu, prețul pe MWh era de 135 de lei pe Piața pentru Ziua Următoare, platforma de tranzacționare spot a OPCOM.
Nuclearelectrica poate fi la rândul ei afectată de secetă, dacă nivelul redus al Dunării nu va mai permite răcirea în siguranță a celor două reactoare.
“Deocamdată nu sunt probleme, dar monitorizăm permanent situația. O săptămână nu cred că se va impune oprirea vreunei unități, bazându-ne pe prognozele meteo actuale. Mai departe, depinde de precipitații”, spune Pompiliu Budulan, directorul general al Nuclearelectrica.
Situație sub control
Potrivit unui comunicat transmis de Nuclearelectrica, în ultima perioadă nivelul Dunării a scăzut determinând reducerea nivelului apei în bazinul de aspirații al apei de răcire necesare funcționării Unităților 1 și 2 de la CNE Cernavodă.
“În prezent, nivelul apei din bazinul de aspirație este de 3 mdMB (metri Dunăre față de nivelul Mării Baltice) față de nivelul mediu de 4,5-5 mdMB, etalonul de măsură fiind nivelul Mării Baltice. Prognoza hidrologică realizată și transmisă prompt de către Institutul Național de Hidrologie indică scăderea în continuare a nivelului apei Dunării. În astfel de condiții, SN Nuclearelectrica SA monitorizează cu atenție evoluția nivelului fluviului Dunărea și în funcție de valorile din bazinul de aspirație se pot adopta următoarele decizii: oprirea unei unități atunci când nivelul ajunge la 2,50 mdMB și oprirea celei de-a doua unități atunci când nivelul ajunge la 2,35 mdMB”, spun reprezentanții Nuclearelectrica care au ținut să sublinieze faptul că în prezent centrala de la Cernavodă funcționează în parametrii normali, asigurându-se debitul de apă de răcire necesar.
Hidro cumpără de la termo
“În momentul de față nu există un pericol iminent. Avem însă o situație delicată pe partea de energie hidro care trebuie să cumpere energie termo pentru a-și îndeplini contractele”, a spus la rândul său Alexandru Săndulescu, directorul general al direcției de energie, petrol și gaze din cadrul Ministerului Economiei.
Marian Cernat, directorul direcției operative din Dispecerul Energetic Național, spune că deocamdată situația este sub control.
“Deocamdată, debitele pe Dunăre sunt de 2.300-2.500 metri cubi pe secundă. Încă nu ne aflăm la nivelul de 1.800 de metri pe secundă, care a dus la oprirea reactoarelor în 2003, dar suntem sub media multianuală. Dacă debitele se mențin la peste 2.000 de metri cubi pe secundă, nu ne așteptăm la probleme, dar dacă scad sub 2.000 începem să ne alertăm”, a spus Cernat.
De obicei, între oprirea unui reactor și oprirea celui de-al doilea trec 24 de ore astfel încât sistemul energetic să nu fie pus în pericol
Strategia energetică, gata în octombrie
Proiectul de strategie energetică pentru perioada 2011-2035 urmează să fie completat cu secțiuni pentru domeniile de petrol și gaze, iar documentul ar putea fi publicat la finalul lunii octombrie, a declarat Alexandru Săndulescu, directorul general al direcției de energie, petrol și gaze din Ministerul Economiei.