Peisajul constructiilor din Romania incepe sa contureze in ultimii ani un paradox, piata de profil creste fara bruscari din 2000 incoace, dar cea mai mare parte a cresterii este captata de companiile straine active local.
Din datele furnizate de Asociatia Romana a Antreprenorilor din Constructii (ARACO), activeaza peste 24.000 de firme, care concentreaza o masa de salariati de circa 340.000 de salariati.
Imensa surpriza vine tocmai din faptul ca 20.000 de firme romanesti, adica 83% din numarul total de firme, au in total 35.000 de salariati, ceea ce inseamna o medie de 1,7 angajati, adica microantreprinderi. Aceasta medie se inregistreaza intr-o industrie intensiva din punct de vedere al capitalului uman, nu in aria serviciilor financiare de investitii, consultanta sau alte domenii non – industriale, unde nu este obisnuita prezenta unui personal foarte numeros.
Apropiata aderare a Romaniei la Uniunea Europeana aduce cu sine noi temeri, iar unele voci din piata spun ca aceasta masa de companii va disparea din piata.
Potrivit lui Liviu Daschievici, in sectorul constructiilor s-a produs dupa 1989 o degringolada, o dezorientare, precum si o plecare masiva de muncitori calificati in strainatate.
In 1989, personalul de profil era de circa 720.000 de angajati, dublu fata de cel actual.
Din punct de vedere profesional, unii afirma ca “veriga” esentiala a maistrului aproape din Romania, adica treapta muncitorului calificat, cu mare experienta, care scolea “ucenicul”.
Mai mult, scoala romaneasca nu modeleaza spiritul practic in meserii cu aplicare in zona constructiilor, spunea, recent, pe un ton dezamagit, managerul unei companii multinationale prezent in Romania.
Tendinta va fi insa de regrupare a companiilor si de aparitie a firmelor specializate, mai afirma reprezentantii ARACO, organizatie patronala ce regrupeaza peste 1.000 de firme de profil.
Potentialul de dezvoltare al celei de-a doua piete ca marime din Europa centrala si de est a atras ca un magnet investitorii straini, care s-au repezit sa faca achizitii sau sa investeasca in construirea de capacitati de productie de la zero.
Costurile mici cu forta de munca din Romania a atras multe firme straine.
Companii romanesti in cadere
CCCF, una dintre cele mai mari companii romanesti din Romania, a facut o cifra de afaceri de 60 milioane in 2003, sub jumatate din valoarea pe 2002, de 121 milioane euro, conform bilanturilor depuse la Finante.
Hidroconstructia SA si-a redus profitul net in 2003 la 70% din valoarea inregistrata anului anterior, de 7,5 milioane euro. Cifra de afaceri a scazut cu 14% in 2003 la 117 milioane euro.
Ambele companii au ca tinta proiectele mari de pe piata, in care au acces numai constructorii internationali cu expertiza in domeniu, capabili sa atraga oferte de finantare a proiectelor. Ca strategie, CCCF este deja activ in mai multe formule de consortii sau societati mixte, castigand la finele anului trecut alaturi de Astaldi si Max Bogl (Germania) doua contracte in valoare de 80 milioane euro pentru executia a doua tronsoane din autostrada Bucuresti – Cernavoda.
Pe de alta parte, Hidroconstructia, companie cu un larg portofoliu de lucrari pe piata, vrea sa reintre in pozitia de partener sau subcontractor pentru operatorii straini pe proiectele de autostrazi. De asemenea, fiind constructor specializat de lucrari hidrotehnice, face parte din doua consortii, care vor executa pentru Hidroelectrica doua proiecte de amenajare hidroenergetica, ambele cu o valoare de peste 100 mil. euro.
Businessul celor doua mari companii, altadata vectorii pietei de constructii din Romania, a scazut pe de o parte, pe fondul cresterii competitiei facute acasa de companii germane, italiene, dar si turcii, spaniolii, grecii sau portughezii isi cauta debuseul aici.
In paralel, operatorii straini de pe piata romaneasca sunt pe valul cresterii pietei, printre acestia Astaldi (Italia), Vinci (Franta) sau Diekat (Grecia). La finele anului trecut, grupul italian Astaldi estima pentru 2003 o cifra de afaceri de circa 55 mil. euro, in crestere cu 37% fata de anul anterior. Pentru 2004, asteptarile sunt si mai mari, fiind luata ca tinta o cifra de afaceri de 70 mil. euro.
Pe de alta parte, cei trei mari producatori de ciment din Romania, Lafarge Romcim, Carpatcement Romania si Holcim Romania, au raportat cresteri semnificative in euro ale afacerilor de aici. Toate cele trei companii mentionate sunt filiale ale gigantilor internationali Lafarge (Franta), HeidelbergCement (Germania) si Holcim (Elvetia).
Unde-i cresterea, atunci cand n-o simtim
Pe hartie, ar spune cine vede statisticile oficiale. Valoarea totala a lucrarilor de constructii a crescut in primul semestru al anului la 42.778 miliarde lei (peste 1.05 miliarde euro), in crestere cu 8,6% fata de perioada similara a anului anterior.
Dar cresterea globala nu tine de cald multor companii din piata, spun unele surse de pe piata.
Companiile de constructii inregistreaza restante la plata din partea statului de mii de miliarde de lei, potrivit lui Liviu Daschievici, director executiv al ARACO (Asociatia Romana a Antreprenorilor din Constructii).
Cifrele raportate nu exprima realitatea pentru ca lucrarile cu bani de la stat, cum este si programul salilor de sport, inregistreaza intarzieri la plata de multe mii de miliarde lei, sustin oficialii ARACO.
Sursele citate spun ca in datele furnizate de catre Institutul National de Statistica sunt centralizate lucrari pentru care s-a emis factura, dar “ceea ce nu inseamna ca s-a si platit suma respectiva catre constructori”.
De unde vin banii pe piata constructiilor
Implicarea bancilor in proiectele de anvergura de pe piata constructiilor din Romania a crescut odata cu aparitia afacerilor din zona infrastructurii mari, care necesita fonduri mari.
Aparitia afacerii Bechtel pe piata romaneasca a strans la start marile banci de investitii din lume, pregatite sa acorde finantarea necesara unui proiect garantat integral de catre statul roman.
Consortiul format din banca Raiffeisen Austria si banca americana de investitii Bear Sterns au castigat licitatia pentru finantarea in primii doi ani a contractului incheiat de autoritatile romane cu compania americana Bechtel pentru executia autostrazii Brasov – Bors.
Douasprezece banci din SUA si Europa au depus oferte pentru o finantare in valoare totala de 469 mil. euro, din care 152 mil. euro cu garantia Bancii de Export Import a SUA – US Eximbank, iar restul de 317 mil. euro, sub forma unui credit comercial acordat pe zece ani, din care perioada de gratie este de patru ani. Pe partea creditului comercial, Finantele emite garantii de stat.
Pentru necesarul de finantare 2004 – 2005, ministerul transporturilor a primit oferte financiare de la 6 consortii de banci internationale de prim rang: Raiffeisen – Bear Stearns, Deutsche Bank – JP Morgan, Citibank – ABN Amro, ING – BRD (Societe Generale), UBS Warburg – Royal Bank of Scotland, HVB – Alpha Bank.
Statul roman va suporta integral costurile de finantare a proiectului, care se ridica cu totul la circa 3,4 mld. euro. Finantarea garantata de US EximBank este contractata la riscul de piata aferent pietei americane, adica la dobanzi mai mici fata de finantarea contractata la riscul aferent pietei romanesti. Valoarea garantiilor US Eximbank pentru acest proiect se ridica la circa 800 mil. $ (650 mil. euro).
HVB Bank va fi principalul finantator al contractului ce va fi semnat de catre firma austriaca Strabag cu statul roman pentru executia tronsonului de autostrada Bucuresti – Ploiesti. Valoarea finantarii pentru executia lucrarii este de circa 491 milioane euro.
In acest caz, Strabag vine cu formula de finantare pentru proiect, urmand sa ramburseze creditul sau seria de credite luate de la banci prin operarea si administrarea proiectului pe termen lung.
Grupul financiar german HVB s-a plasat ca finantator si al afacerii Plaza Romania, dezvoltata de catre grupul turc FIBA, unde valoarea finantarii a fost de aproximativ 45 milioane euro.
O alta oportunitate de finantare pe partea de infrastructura mare este si afacerea Unitatii III a centralei nuclearelectrice de la Cernavoda, de peste 1,5 miliarde dolari (1,2 miliarde euro).