Banca Națională a menținut ieri dobânda-cheie la leu la 6,25% pe an, pentru a patra oară la rând, însă această decizie a deschis calea pentru o sciziune în rândurile analiștilor, unii considerând că politica monetară ar trebui relaxată, pentru susținerea economiei, în timp ce alții văd amenințarea unei reveniri a inflației, care trebuie combătută.
Toți analiștii din băncile comerciale anticipau ieri menținerea dobânzii, iar mai bine trei sferturi dintre ei consideră că același rezultat va fi și la următoarea ședință a BNR, programată pe 2 noiembrie. Circa o cincime se așteaptă însă ca BNR să scumpească creditul în lei spre sfârșitul anului, pe fondul răbufnirii inflației, potrivit unui sondaj intern realizat de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România. Pentru bancheri, persistența unor dobânzi mai mari înseamnă posibilitatea realizării unor venituri mai mari. La polul opus, analiștii mai apropiați de zona comercială și oamenii de afaceri cer tot mai insistent ieftinirea creditelor în lei și flexibilizarea cursului de schimb, măsuri care ar stimula economia, aflată în recesiune de mai bine de un an.
“Într-o lume în care România ar crește cu 3%, aș spune că inflația (care a urcat la 7,6% în august, după majorarea TVA din iulie de la 19% la 24% – n. red.) este o problemă, dar nu ne aflăm într-o astfel de situație. BNR prioritizează greșit problemele”, spune bancherul de investiții Matei Păun.
În primul semestru din 2010 Produsul Intern Brut a fost cu 1,5% mai mic, în termeni reali, decât în perioada similară a anului trecut.
“BNR a ținut foarte mult cursul și nu a lăsat leul să se devalorizeze. Din punctul meu de vedere a făcut rău. Pentru că Banca Națională a susținut leul, Elvila a avut de pierdut. (…) Nu știu însă cât va mai putea BNR să țină leul”, spune și Viorel Cataramă, care controlează producătorul și retailerul de mobilă Elvila. Exporturile au o pondere semnificativă din cifra de afaceri a companiei.
“Creșterea ratei anuale a inflației a fost marginal inferioară valorii proiectate în cadrul celui mai recent exercițiu de prognoză, reflectând un grad relativ mai redus de transferare a majorării cotei TVA asupra indicelui prețurilor de consum. Perspectivele pe termen scurt indică existența unor riscuri privind evoluțiile prețurilor administrate și ale prețurilor volatile ale produselor alimentare în context sezonier”, notează reprezentanții BNR.
Banca Națională amintește inclusiv tensiunile de pe scena politică și incertitudinile legate de efectele măsurilor de ajustare fiscală, care “reclamă păstrarea unei atitudini prudente a politicii monetare”.
Proiecția BNR indică accelerarea creșterii anuale a prețurilor de consum la 8% în septembrie, după care va încetini ușor, la 7,8% în decembrie. Abia în vara anului viitor inflația este așteptată să frâneze vizibil, coborând de la 6,6% în iunie la 3,4% în septembrie.
În aceste condiții, dacă BNR nu ar opera nicio modificare, dobânda ar rămâne real negativă în următoarele trei trimestre.
“Sunt doi factori de risc importanți în privința evoluției inflației. În primul rând, o depreciere peste așteptări a leului ar complica evoluția prețurilor, având în vedere legătura strânsă între așteptările inflaționiste și cursul de schimb. În al doilea rând, o inversare a tendinței prețurilor alimentare, care până acum au avut o evoluție favorabilă, ar complica sarcina BNR”, comentează Ilker Domac, analist în cadrul Citi pentru economiile emergente din regiune. El consideră că BNR va menține dobânda până la sfârșitul anului, iar riscurile sunt pentru o eventuală majorare.
“Cred că în momentul de față decizia de dobândă de politică monetară nu mai are nicio legătură cu așteptările inflaționiste. Inflația nu are cum să crească în condițiile prăbușirii consumului. În momentul de față principala motivație a păstrării dobânzii este legată de stabilitatea cursului de schimb, un element care se pare că este prioritatea numărul unu a BNR. Eu cred că pe lista de priorități a BNR ar trebui să își facă loc și reluarea creșterii economice”, spune Radu Crăciun, director de investiții la Eureko Pensii.
Și analiștii locali tind să fie mai preocupați de evoluția prețurilor și consideră că BNR a făcut deja pași pentru a încuraja economia.
“Ținând cont de faptul că rata inflației este în creștere și probabil va rămâne ridicată putem concluziona că rata reală a dobânzii este în scădere față de perioada anterioară și, prin urmare, stimulativă pentru economia reală. Mai mult, lipsa unei activități excesive pe piața valutară în ultimele luni indică o anumită relaxare în ceea ce privește evoluția cursului de schimb și posibilul impact asupra stabilității financiare. Practic, prin permiterea existenței unui exces de lichiditate pronunțat pe piața monetară, BNR încearcă să țină ratele de dobândă la un nivel scăzut și să ajute astfel economia”, spune Nicolaie Alexandru-Chideșciuc, economistul-șef al ING Bank. El notează că cel mai important efect al scăderii dobânzilor este asupra celor care au credite în derulare și vor trebui să suporte astfel rate lunare mai mici.
“Reluarea creșterii economice nu depinde de politica Băncii Naționale, care a folosit întregul său arsenal de instrumente pentru a menține stabilitatea financiară, astfel încât România este printre puținele state în care nicio bancă nu a trebuit să fie ajutată de către autorități. BNR poate influența prin intermediul politicii monetare în principal nivelul dobânzilor interbancare, în timp ce dobânzile practicate pentru clienți depind de bonitatea clienților, riscul de credit, cadrul legislativ, încrederea în evoluția economiei”, spune Melania Hăncilă, economistul-șef al Volksbank.
Matei Păun consideră însă că leul este menținut în mod artificial supraevaluat, unul din motive fiind și facilitarea plății ratelor la creditele în valută, care reprezintă circa două treimi din împrumuturile acordate sectorului privat.
“Dacă vor să salveze sectorul bancar, să impună o capitalizare mai zdravănă, austriecii, grecii, francezii să aducă bani de acasă. De ce să lovească întreaga economie? BNR doar subvenționează sectorul bancar și consumul. O monedă puternică înseamnă prețuri scăzute la importuri și nu de asta e nevoie acum”, spune Păun.
Ceva mai optimistă este Georgiana Constantinescu, analist la Credit Europe Bank, care consideră că BNR ar putea să reia reducerea ratelor, însă abia în primăvara viitoare.
“Ținând cont de evoluțiile negative de pe plan economic, o eventuală majorare a ratei de politică monetară nu ar aduce decât presiuni negative suplimentare. Mai mult, ne așteptăm ca presiunile inflaționiste generate de majorarea taxei pe valoarea adăugată să se tempereze la începutul anului viitor. Astfel, în măsura în care nu vom asista la materializarea unor riscuri legate de climatul politic și de respectarea angajamentelor asumate cu partenerii internaționali, este posibil să asistăm la o reducere a ratei de politică monetară în primele luni ale anului 2011”, spune Constantinescu.