Propunerea privind declararea generalizata a averilor a suscitat reactii diverse. Unii sunt pro, unii sunt contra, unii se declara in ceata. Din declaratiile de pana acum ale noilor guvernanti, ideea este ca fiecare persoana sa-si declare periodic averea la fisc (nu in mod public, asa cum se intampla in cazul persoanelor cu funcsii publice). Fiscul va verifica, daca va considera ca este cazul, diferenta intre doua declaratii de avere consecutive si veniturile incasate de persoana respectiva in intervalul de timp considerat. Dar ce spun oamenii de afaceri despre initiativa, cei care care chiar au ce scrie in aceste declaratii?
O mare parte din cei chestionati de Ziarul Financiar se declara de acord, in ideea ca trebuie sa existe un moment zero de la care sa se plece in continuare pentru verificarea legalitatii veniturilor.
Vasile Leu, directorul general al producatorului de ulei Argus Constanta si principalul actionar al companiei cu 11,4% din actiuni: “Parerea mea e ca este un lucru bun si ca ar fi bine sa se stie ce avere are fiecare. Poate ca se creaza un acum moment zero care ar fi fost bine sa fie creat dupa revolutie, dar e mai bine mai tarziu decat niciodata. Cred insa ca va fi foarte greu ca declararea averilor sa fie declarata in practica”.
Radu Timis, presedintele Cris-Tim Bucuresti: “Este o masura normala si care trebuie luata pentru ca sa ajungem la acel moment zero de la care fiecare roman sa poata if intrebat cum a facut bani. Datele nu trebuie neaparat facute publice insa Ministerul Finantelor trebuie sa stie de unde se pleaca”
Ioan Popa, presedintele Pangran Resita: “Mi se pare perfect normala o asemenea decizie pentru ca trebuie sa existe un moment zero de la care sa pornim cu totii. Sunt personaje ale caror afaceri trebuie sa iasa la lumina sI sa inceapa sa plateasca taxe.
Pe de alta parte romanilor le place sa se afle despre averile oamenilor bogati dar nu si de ale lor. E o masura necesara daca chiar ne dorim cu adevarat sa facem pasul catre civilizatie”
Mugurel Ceraceanu, director general Asiban: “Eu personal fac parte din categoria oamenilor deschisi. N-am nimic de ascuns si nu ma deranjeaza sa declar ce bunuri detin. Cred ca este o initiativa buna, pentru ca daca vrem sa oprim veniturile ilegale si nejustificate, nu vad de ce ar trebuie sa deranjeze. Daca sunt bunuri obtinute ilegal, atunci apar semne de intrebare. Proprietatile mobiliare sau imobiliare oricum sunt inregistrate. Averea legal obtinuta oricum este impozitata, asa ca nu vad de ce sa se teama cineva. Va fi vorba numai de declararea tuturor proprietatilor intr-un singur loc”.
Aurel Kober, fondatorul si patronul afacerii cu vopsele Kober SRL, unul dintre cei mai mari jucatori de profil: “Introducerea declaratiilor pe avere la nivelul populatiei mi se pare un lucru corect. S-o formularizeze si s-o bata in cuie, nu vad nici o problema in asta pentru cei corecti, poate numai pentru o anumita parte. Dar, personal, cred ca asta nu era o prioritate”.
Aurel Besliu, presedintele companiei Cocor SA, care detine magazinul Cocor din capiatla, este in favoarea legii declararii averilor.
“Eu consider ca este un proiect sanatos si normal pentru o societate cum este cea romaneasca, in care nivgelul coruptiei este foparte ridicat. Legea ar trebui votata si pusaan aplicare cat mai rapid. Trebuie sa existe un moment zero, pana la intrarea in Uniunea Europeana, in care sa se cunoasca averea fiecarui cetatean”, a spus Besliu. El spune ca ulterior acestui moment, ar trebui sa declare anual numai o parte dintre romani. “Dupa acest moment zero, nu vor mai declara toti romanii averea, ci numai cei care au averi peste un anumit prag. De exemplu, cei care au venituri peste o anumita limita, de 30.000 de euro, ar trebui sa declare anual, iar cei care au averi mai mici sau cei care castiga numai din salarii, o data la cinci ani”, a mai spus el. Besliu spune ca implementarea este simpla si ca este similara cu declaratia pe venitul global. “In Romania cred ca este mai important sa se creeze premisele pentru eliminarea coruptiei si nu a coruptilor. In tarile dezvoltate, distrugerea coruptiei nu inseamna neaparat si distrugerea oamenilor de afaceri corupti. Dupa ce au fost depistati si facuti sa plateasca prejudiciul ei pot sa faca afaceri afaceri in continuare”, a mai spus el.
Altii spun ca nu vad finalitatea acestei initiative.
Radu Enache, presedintele lantului hotelier autohton Continental, se declara impotriva proiectului: “Nu sunt de acord sa fiu obligat sa declar statului averea. Obligatia mea este sa-mi platesc datoriile la stat, ceea ce am si facut. Companiile mele au platit anul trecut taxe si impozite de 189 de miliarde de lei la stat. Ce s-a intamplat cu acesti bani? De ce nu s-ar introduce o lege prin care si contribuabilii sa poata cere statului explicatii pentru felul in care sunt utilizati banii lor?”, a afirmat Enache.
El a mai spus ca lupta impotriva coruptiei ar trebui dusa altfel. “Daca aceasta este lupta contra coruptiei, atunci este o lupta copilareasca. Sunt cunoscute intreprinderile care au datorii neplatite la stat, iar statul are toate instrumentele si institutiile pentru a face aceste companii sa plateasca”, a spus el.
Enache a adaugat ca un astfel de proiect ar fi greu de implementat si pentru ca necesita resurse umane mari. El a mai spus ca o alta problema ar fi pastrarea confidentialitatii datelor, care nu ar putea fi asigurata de catre Administratia Financiara.
Dumitru Petcu, directorul general al producatorului de mobila Alprom din Pitesti, crede ca legea declararii averilor nu este o solutie eficienta. “Nu am nimic impotriva sa completez acele formulare, dar problema este alta. Sunt contribuabili care nu si-au platit datorii la stat de zeci de mii de miliarde de lei. Ei sunt cunsocuti deja si nu au fost facuti sa le plateasca. De ce nu se rezolva mai intai aceasta problema si abia intr-o faza ulterioara sa se indrepte eforturile catre chestionarea altor persoane?”, a afirmat el.
Avocatii: “Ce-i lipseste chelului? Tichie de margaritar”
Razvan Gheorghiu-Testa, avocat asociat in cadrul casei de avocatura Musat & Asociatii
“Trebuie facuta de la bun inceput precizarea ca, in lipsa unui proiect de lege dat publicitatii, comentariile noastre vizeaza exclusiv oportunitatea unei astfel de initiative. Din perspectiva avocatului, cred ca inainte de a purcede la adoptarea unui astfel de act normativ, executivul ar trebui sa analizeze propunerea privind introducerea sistemului de declarare a averii sub doua aspecte: pe de o parte compatibilitatea unui asemenea sistem cu dispozitiile constitutionale, iar pe de alta parte necesitatea reglementarii, avand in vedere mijloacele de combatere a evaziunii fiscale, reglementate de dispozitiile legale in vigoare.
Referitor la primul aspect, ne limitam la a preciza ca potrivit articolului 42 alin. 8 din Constitutia Romaniei, caracterul licit al dobandirii bunurilor este prezumat. De aceea, pentru a stabili daca anumite bunuri au fost dobandite in mod ilicit, organul fiscal ar trebui sa prezinte dovezi concludente.
Din punct de vedere al necesitatii adoptarii unui astfel de act, trebuie mentionat ca in prezent exista numeroase reglementari (Codul de Procedura Fiscala, Legea privind combaterea evaziunii fiscale, Legea pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, Normele de cunoastere a clientelei emise de catre Banca Nationala a Romaniei) care pun la dispozitia organelor fiscale instrumentele necesare stabilirii conformitatii dintre valoarea bunurilor aflate in patrimoniul contribuabilului si valoarea veniturilor astfel cum este aceasta reflectata in declaratia de impunere. Conform celor publicate in presa din ultima perioada, se pare ca majoritatea specialistilor considera zicala “Ce-i lipseste chelului? Tichie de margaritar” ca fiind cea care sintetizeaza cel mai fidel necesitatea adoptarii unui astfel de act normativ.
Ca in orice domeniu, este recomandabil sa existe o privire de ansamblu asupra actualului sistem, altfel existand riscul de a nu vedea padurea din cauza copacilor. De aceea, consideram ca introducerea unor noi metode de combatere a evaziunii fiscale este benefica in masura in care necesitatea acesteia reiese din practica, analizandu-se insa cu sporita atentie atat avantajele, cat si dezavantajele (cele ce tin in special de intocmirea, stocarea, prelucrarea actualizarea datelor inscrise in asemenea declaratii) care ar putea fi generate de o astfel de masura.
Gabriel Biris, avocat specializat pe legislatie fiscala la firma internationala de avocatura Salans, spune ca este o initiativa corecta, dar greu de pus in practica.
“Este o masura foarte greu de pus in practica. Ii inteleg utilitatea. Ei (guvernantii – n.red.) vor sa stapaneasca evaziunea fiscale. Masura trebuie atent gandita pentru a nu fi un fiasco, trebuie elaborata o metodologie pentru aplicarea acesteia, o campanie de popularizare si organizarea de dezbateri publice. Lumea trebuie sa inteleaga de ce este necesara o asemenea masura si ce trebuie sa faca, in cazul introducerii acesteia”, afirma Biris.
“Depunerea unei asemenea declaratii de avere ar trebui actualizata dupa o anumita perioada de timp. In nici un caz, nu ar trebui depusa annual; ar putea crea si mai multa birocratie”. Biris a mai spus ca nu a auzit de asemenea practici in alte tari, spre exemplu in Occident, cred ca au existat acest gen de masuri la un anumit moment dat. zf@zf.ro