Pe 13 mai, la Galeria Institutului Cultural Român de la Lisabona, a avut loc vernisajul expoziției de desen și modelaj digital „Cruda feerie/ Desprinderea”, semnată de Laura Covaci. La o oră când cartierul Alfama începe să își anunțe clocotul estivalier nocturn, sălile de expunere ale ICRL au fost invadate de amatori de artă care, preț de aproape două ceasuri, au asistat la prezentările inaugurale și au participat la discuțiile suscitate de „neologismele” vizuale ale artistei române.
Președintele Institutului Cultural Român, dl. Radu Boroianu, a deschis dialogul cu publicul, încercând, printr-o abordare complet neconvențională, în acord cu aerul liber de prejudecăți și clișee al subiectului descris, să o situeze pe artistă ca atitudine, tematică, stilistică, în aria limbajelor plastice contemporane, vorbind de un „imaginar funambulesc”, prea grăbit asimilat de către unii comentatori unui suprarealism târziu. Așa cum Théodore de Banville vedea în poezie o trambulină către Frumos, iar în poet un funambul care privește de sus întristătoarea condiție umană, comentatorul a vorbit despre panoramarea „din înalt” operată de Laura Covaci, despre deschiderea ei către umor fin și parodie, contrabalansată, în echilibru mereu fragil, de dramatismul realității/ irealității imediate și de zbuciumul turbionar din imaginile sale.
A urmat o vizită prin expoziție al cărei ghid a fost criticul și istoricul de artă portughez Alexandre Pais, curator la Museu Nacional do Azulejo, care a deslușit, în fața fiecărui desen sau construcții digitale a artistei, posibile sensuri și prelungiri simbolice.
Laura Covaci are o biografie artistică de navigator solitar. Își termină ucenicia la București – pictură monumentală – , după care pornește într-o călătorie prin lume ghidându-se după o busolă ale cărei logică și mecanism de funcționare sfidează Nordul cunoscut și stelele fixe – maeștri, curente, tehnici artistice.
În Statele Unite, unde zăbovește câțiva ani (1999-2002), are deja un limbaj propriu, o manieră recognoscibilă de a picta și de a gândi artele plastice. Inventează suprarelismul proletar (curent al cărei unică reprezentantă este), etalând, cu sarcasm și iluminări de tandrețe, personaje cu robustețe statuară, cu atitudini ce amintesc de gestica anchilozată și de emfaza reprezentărilor oficiale ale perioadei comuniste, dar surprinse în rutina deconcertantă a unui cotidian complet dezideologizat, uneori doar senzual, de cele mai multe ori subtil pervers. Avem, aici, „du mécanique plaqué sur du vivant”, dar efectul nu este unul comic sau, la limită, ironic, ci profund anxiogen.
Din 2005 se mută la Paris, lucrează cu o nouă galerie, vorbește deja o altă limbă, lucrează, rămânând în spațiul figurativului, pe suprafețe mari, exersând cu minuție și răbdare o arheologie a disperării, scoțând adică din rafturile și cotloanele inconștientului imagini șocante ale singurătății colective. Face, simultan, instalație, colaj, sculptură, abordează tehnici mixte. „Păpușile sale” traumatizate mai întâi, „Insectele”, mai apoi, care ies din suflet devorând canavaua tabloului și, în cele din urmă, roboții-vintage și mașinăriile invazive sunt noile ei efigii paradigmatice. Contagierea realului se operează printr-un morb violent dezumanizant, prin proliferarea automatonilor și marionetelor.
Această călătorie a epuizărilor care propulsează a ajuns, în prezent, prin expoziția de la Lisabona, în faza ei high-tech. Laura Covaci pictează on screen, digitalizează, vede 3D, prospectează lumile de dincolo și de mâine, trecutul fără viitor și viitorul mai mult ca perfect, cu aceeași naturalețe cu care țesea din pensulă, deunăzi, back-groundurile ei halucinante din tempera, uleiuri sau acrilic. „Cruda feerie” desfășurată deocamdată în trei etape – Orfelinat, Fazele Lunii și Desprinderea – păstrează decorul unui basm în care totul, în ordinea hibridizărilor, pare posibil. Artificialul are luxurianța crudă a junglei – tubulaturi tentaculare, arbori cu frunze de porțelan, anatomii delirante, bijuterii-zburătoare-neidentificate – și, în același timp, forța bine strunită a unei polifonii baroce.
Expoziții personale
2015 „Cruda Feerie / Capitolul 3 / Desprinderea”, AnnArt Gallery, București, România
2014 „Cruda Feerie / Capitolul 2 / Fazele Lunii”, AnnArt Gallery, București, România
2012 „artZoom Laura Covaci: Cruda Feerie, Capitolul 1”, AnnArt Gallery, București, România
2011 „Orfelinat”, Galerie 208 Chicheportiche, Paris, Franța
2009 „Anotimpul insectelor”, Galerie 208 Chicheportiche, Paris, Franța
2005 G.N.G Galerie d’art, Paris, Franța
1993 De Markten, Bruxelles, Belgia
Expoziția „A Cruel maravilha – a Descolagem”, este deschisă la Lisabona, în Galeria Institutului Cultural Român (Rua do Barão no. 10), între 13 mai și 19 iunie 2016