Prelungirea crizei, căderea piețelor financiare, stagnarea economică sau o creștere anemică, sunt o realitate pe care nu și-o dorește nimeni, dar căreia va trebui să-i facem față. Președintele Traian Băsescu, care în cel de-al doilea mandat al său a trasat, practic, liniile directoare și a făcut publice mesajele Guvernului, așterne în față un covor cenușiu: criza care va continua chiar și în următorii patru ani.

După trei ani de discursuri atât ale președintelui, cât și ale premierilor și ale șefilor principalelor ministere, noi privatizări nu s-au făcut, nu s-au închis întreprinderile cu pierderi ceea ce va presa bugetul de stat al anilor viitori (se pierde pe an un miliard de euro), restructurările atât salariale, cât și opera­ționale sunt mai mult pe hârtie.

De altfel Guvernul tocmai a negociat cu FMI scurtarea listei companiilor de stat ale căror pierderi trebuie avute în vedere la calculul deficitului bugetar, de la 30 la doar 10 societăți, prin scoaterea din evi­dență a aeroporturilor și CET-urilor locale.

Deficitul bugetului consolidat pentru anul acesta, buget care include bugetul de stat, bugetele locale si al asigurarilor sociale, prevede un nivel de 4,4% din PIB, adica circa 6 miliarde de euro sau 24 miliarde de lei. Din aceste 24 miliarde de lei, 14 miliarde de lei (3,5 mld. euro) este deficitul bugetului de pensii, iar restul de aproape 10 mld. de lei (2,5 mld. euro) sunt cheltuieli cu dobanzile.

Președintele a făcut noi previziuni sumbre vorbind despre curajul necesar Guvernului pentru a deschide noi investiții pentru exploatarea resurselor primare ca să trecem mai ușor de criză. Dacă ne uităm în trecut, și în alte privințe Guvernul a avut mari ezitări, cu costuri aferente: restructurarea nu s-a făcut la timp, nici privatizarea, cheltuielile nu au fost ajustate la veniturile în scădere și astfel deficitul a explodat. Cum va fi acesta finanțat când condițiile din piețele financiare devin din ce în ce mai dure, iar creșterea economică robustă nu se vede la orizont?

Economistul-șef al BNR Valentin Lazea ridică mari semne de întrebare în privința prognozei de creștere economică pentru 2012, afirmând că ar putea fi revizuită semnificativ în jos, la 2,5%, având în vedere contextul internațional și încetinirea exporturilor. În opinia lui Lazea, și într-un scenariu optimist, în care creșterea economică va fi de 4%, deficitul bugetar va depăși anul viitor ținta de 3% din PIB după metodologia europeană de calcul (ESA 95).

Dar prelungirea crizei cu încă câți­va ani va pune acut problema deficitului și a finanțării lui și va obliga Guvernul la o nouă ajustare. Poate fi soluția un deficit bugetar zero sau măcar un deficit zero la nivel primar (fără dobânzi)?

Metodele de reducere a deficitului sunt știute: scăderea cheltuielilor guvernamentale sau majorarea veniturilor. De unde? Din reduceri de per­sonal în sectorul bugetar, tăieri de salarii, de pensii sau din majorări de impozite – de pildă un impozit pe active ban­care despre care se vorbește din ce în ce mai mult în UE. Pe scurt, reducerea cheltuielilor până la a fi egale cu veniturile. Cât de credibilă este ipoteza?


Emilian Duca, consultant fiscal, spune că este ideal să se tindă spre un deficit zero și, până la urmă, asta și trebuie să se întâmple, deși are îndoieli că direcția ar fi agreată. “Este recomandabil să se tindă spre un deficit primar zero. Este ceea ce ar trebui să se întâmple. Însă, în România, nu există intenția de a pedala în direcția asta. Având în vedere că 2012 este an electoral, va exista o teamă în privința aplicării unor măsuri de austeritate. În mod normal ar fi trebuit să avem excedent bugetar în anii de creștere economică. Acum am fi avut surse de finanțare. Însă noi am făcut cheltuieli fără cap când am avut creștere economică, am fost contra curentului.”

Duca recomandă autorităților și Minis­terului de Finanțe ca, în bugetul pentru anul viitor, să inverseze raportul dintre cheltuielile de capital și cheltuielile curente, sociale. Ar trebui să crească ponderea cheltuielilor de capital, a sumelor direcționate spre investiții în infra­structură și pentru cofinanțarea pro­gramelor finanțate cu fonduri europene. Iar cheltuielile curente cu salarii și consumabile ar trebui să scadă. Ar trebui să fie regândite instituțiile care funcționează în România, în special cele din subordinea Parlamentului, populate de politicieni, care consumă bani fără să aibă un aport real în economie, arată el.

Duca mai crede că atingerea unui deficit bugetar de 3% din PIB anul viitor depinde de profesionalismul celor care ne conduc: “Dar nu avem motive să credem că va fi atinsă această țintă”.

Nicolaie Chideșciuc, economistul-șef al ING Bank, admite că vremurile vor fi tulburi, dar adaugă că, chiar dacă Guvernul ar vrea să se apropie de un deficit bugetar zero, nu ar putea pentru că, deocamdată, se află în situația de a nu putea nici măcar să respecte deficitul de 3% pe care și l-a propus în 2012.

“Nu suntem în stare să respectăm nici deficitul de 3% din PIB pentru anul viitor. Nu avem cum să ajungem la zero, pentru că aceasta ar însemna măsuri de restructurare masive, restricții masive, noi taxe. Nici măcar la nivelul primar nu ne putem pune problema unui deficit zero. Ceea ce contează este deficitul structural care ține cont de ciclurile economice. Noi suntem într-o perioadă de recesiune – încasăm mult mai puține venituri, iar într-o astfel de perioadă trebuie să stimulezi economia.”

Potrivit analizelor ING, deficitul primar va fi de 3,4% din PIB în 2011, 2,5% din PIB în 2012 și 1,9% în 2012. Niciun impozit pe activitatea bancară despre care se discută în ultima vreme nu va aduce cine știe ce la buget, opinează Chideșciuc pen­tru că, susține el, băncile nu prea mai au pro­fit și apoi orice astfel de taxă se va regăsi apoi în costul creditelor și va lovi, până la urmă, tot în populație.

Săptămâna trecută, președintele Traian Băsescu a pus punct discuției despre majorări salariale sau indexări de pensii pentru că, afirmă el, sistemul bugetar are încă cu 200.000 de oameni mai mult decât trebuie, iar deficitul fondului de pensii va fi anul acesta de 3,5 mld. euro. Totuși, pentru viitor, strategia fiscal-buge­tară a Guvernului include indexarea pensiilor, creșteri de salarii, lucru criticat de președintele Consiliului fiscal Ionuț Dumitru. El a recomandat administrației prudență în construirea bugetului pe anul viitor și îi cere să ia în calcul o creștere economică de 2%, adăugând și că ținta de deficit bugetar de 3% din PIB va fi dificil de atins.

“Ar fi un mesaj extrem de prost pentru investitorii străini când toate țările merg pe austeritate România să majoreze cheltuielile. Există măsuri alternative care se pot implementa și care nu înseamnă neapărat austeritate suplimentară”, a mai spus Dumitru.

Analiștii băncilor locale au început, de altfel, de mai multă vreme, să ajusteze prognozele pentru creșterea economică din 2012 spre 2-3% de la 3,5-4%.

Melania Hăncilă, economistul-șef al Volksbank, susține, la rândul ei, că cheltuielile statului ar trebui restrânse în continuare pentru reducerea deficitului și că este, în continuare, nevoie de restructurări de personal în sectorul bugetar.

Salariile nu ar trebui majorate nici măcar cu rata inflației până la însănătoșirea economiei, dar nici nu mai pot fi tăiate.

Cât despre ținta de deficit de 3% fixată pentru anul viitor, ea este posibilă, dacă se urgentează anumite procese care sunt tergiversate de ani de zile – de exemplu eficientizarea sau privatizarea întreprinderilor de stat sau a exploatărilor de resurse minerale. Și, mai recomandă Hăncilă, multă prudență în construirea scenariilor de creștere economică.

“Cred că este mai prudent să considerăm în construcția bugetară pentru 2012 un scenariu mai pesimist de creștere economică în jurul valorii de 2%, având în vedere gradul ridicat de incertitudine la nivel global, precum și slaba performanță a autorităților române în restructurarea și eficientizarea adminis­trației publice și a companiilor de stat. Dacă se materializează scenariul optimist și PIB-ul va crește cu 3% anul viitor, atunci resursele bugetare excendentare vor putea fi direcționate cu ușurință către investiții în infrastructură, precum și către reducerea arieratelor statului. Consider că un deficit bugetar de 3% din PIB este posibil dacă există voință politică.”

Potrivit economistului-șef al Volksbank, respectarea acestei ținte asumate în fața creditorilor internaționali este esențială în condițiile actuale, când investitorii sunt foarte sensibili la ritmul de creștere al deficitului bugetar și al datoriei publice și ar putea penaliza România prin restrângerea resurselor de finanțare.

Hăncilă adaugă că, în vederea atingerii acestei ținte, Guvernul ar trebui să mai ajusteze atât partea de venituri care pot fi majorate prin creșterea taxelor de proprietate, majorarea redevențelor pentru exploatarea resurselor minerale ale statului, progrese în reducerea evaziunii fiscale, iar în ceea ce privește scăderea cheltuielilor, ar fi oportun ca statul să continue disponibilizările prin informatizarea și eficientizarea administrației publice, reducerea arieratelor produse de întreprinderile de stat, reducerea risipei în cheltuirea banului public, mai ales pe servicii unde există scurgeri importante și un control mai bun al subvențiilor și ajutoarelor sociale.

“Nu cred că este cazul să se mai reducă salariile sau pensiile, dar nici nu văd oportună majorarea acestora nici măcar cu rata inflației, atât timp cât România nu revine la ritmuri de creștere robuste.”

Datele arată că Guvernul se va încadra în ținta de deficit bugetar pe anul în curs, însă anii viitori vor fi foarte problematici. Că Guvernul caută modalități de a se “sustrage” într-un fel realității o arată și faptul că a negociat cu FMI ca datoriile anumitor companii de stat, companii care trebuia de mult privatizate, să nu fie trecute la datoria publică, lucru ce echivalează până la urmă cu cosmetizarea realității.


Jocul cu privatizările și deficitul



Guvernul actual nu a făcut nicio privatizare, deși are un astfel de calendar – iar în unele cazuri doar câteva luni de răgaz. În schimb, a negociat cu FMI scurtarea listei companiilor de stat ale căror pierderi trebuie avute în vedere la calculul deficitului bugetar, de la 30 la doar 10 societăți, prin scoaterea din evidență a aeroporturilor și CET-urilor locale. Privatizarea pe bursă a 9,89% din OMV Petrom a eșuat în iulie și va fi reluată în 2012. Vânzarea a 15% din Transgaz și Transelectrica ar urma să se finalizeze până la finele anului. Între timp companiile de stat produc pierderi majore. Cele 123 de companii de stat sau regii autonome au avut pierderi totale în 2010 de 393 mil. euro, respectiv de peste un milion de euro pe zi, potrivit calculelor ZF și ale Gândul. Pierderile celor mai mari companii ar urma să fie incluse în calculul deficitului, dar Guvernul a cerut FMI scurtarea listei. Este o încercare de amânare a unui verdict care ar suna așa: ceea ce aduce pierderi nu poate fi menținut pe piață. Pe lista convenită cu FMI au fost menținute, potrivit Mediafax, CN Huilei, CNADNR, Fondul Proprietatea, Metrorex, Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, Societatea Națională a Cărbunelui, CFR Călători, Radiocomunicații Navale Radio Constanța, Compania Națională de Căi Ferate CFR și Termoelectrica.


Introducerea managementului privat la companii de stat ar putea întârzia


Piatra de moară de gâtul bugetului



Guvernul a modificat anul trecut legea pensiilor și a majorat vârsta de pensionare, dar primele efecte ale reformei au fost, în mod curios, creșterea deficitului de pensii, în vreme ce Executivul susținea că intrarea în sistem a un milion de oameni va reduce deficitul. În primele luni ale anului 2011 deficitul a crescut cu 1,6 mld. lei (380 mil. euro) comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Acest lucru înseamnă o majorare a deficitului față de cel înregistrat în 2010 cu peste un miliard de euro pe tot anul. Astfel, deficitul total al fondului de pensii ajunge la finele anului la 3,5 mld. euro, adică 2,7% din PIB-ul estimat pentru 2011 la 544 mld. lei (129 mld. euro). Președintele Băsescu a susținut recent că, cu un deficit de 3,5 mld. euro, nu poate fi vorba de indexarea pensiilor. Alte fonduri obligatorii, fondul de șomaj și cel de sănătate, apasă și ele greu pe bugetul de stat – este de așteptat ca, împreună, pensiile, șomajul și sănătatea să însemne, potrivit calculelor ZF, un deficit de peste 18 mld. lei (peste 4,2 mld. euro), ceea ce corespunde cu 3,3 – 3,4% din PIB. Deficitul bugetar asumat în acordul cu FMI și UE este de

4,4% din PIB.


200.000 de bugetari în plus


Președintele Traian Băsescu a susținut duminică la Pro TV că sistemul bugetar are un excedent de 200.000 de angajați, cu toate disponibilizările făcute. Din sectorul bugetar au dispărut, din decembrie 2008 până în iunie anul acesta 153.000 de salariați după datele Finanțelor, însă doar 58.000 din datele Institutului Național de Statistică (care folosește o altă metodologie). În momentul în care s-a pus problema disponibilizărilor în sectorul bugetar mulți economiști au estimat că ar trebui disponibilizați în jur de 300.000 de bugetari. Președintele susține că nu poate fi vorba de majorări salariale, în condițiile în care în sistem sunt 200.000 de oameni în plus, ceea ce înseamnă că poziția sa este mai aproape de a celor amintiți mai sus. Înrăutățirea prognozelor economice ar putea obliga Guvernul să-și reconsidere poziția și să facă noi disponibilizări. În 2010 Guvernul s-a angajat în urma acordului cu FMI să disponibilizeze 116.000 de bugetari. Statul va cheltui anul acesta 39 de miliarde de lei (9,4 mld. euro) cu salariile bugetarilor, mai puțin cu aproape 17% față de 2010 (11 mld. euro).




Criticile Consiliului Fiscal pentru strategia fiscală din 2012-2014 construită pe o creștere economică de 3,5-4% anul viitor

n Ar putea să fie necesare măsuri suplimentare de consolidare fiscală pentru respectarea termenului 2012 ca data limită de ajustare a deficitului excesiv la 3% din PIB;

n Strategia nu conține un capitol care să evalueze riscurile care pot afecta prognoza indicatorilor macroeconomici și bugetari, precum și eventualele măsuri avute în vedere în ipoteza în care aceste riscuri se materializează, mai ales având în vedere recentele evoluții de pe piețele financiare internaționale;

n Strategia fiscal-bugetară 2012-2014 nu include o analiză a situației financiare a companiilor de stat, nu detaliază măsurile avute în vedere pentru îmbunătățirea acesteia și nu cuprinde nici impactul estimat asupra deficitului bugetar;

n Nivelul veniturilor bugetare ca procent în PIB este proiectat să crească de la un nivel de 33,6% din PIB în anul 2011 până la 33,9% din PIB în anul 2014 pe seama creșterii semnificative a absorbției fondurilor europene post-aderare; ponderea în PIB a veniturilor fiscale (exclusiv contribuțiile sociale) rămâne constantă la 19,1%;

n Reducerea de 2,2 puncte procentuale din PIB a deficitului bugetar pe perioada acoperită de strategia fiscal-bugetară este proiectată a se efectua în mare parte pe seama ajustării cheltuielilor bugetare, care sunt prevăzute să scadă cu 1,9 puncte procentuale din PIB în 2014 față de 2011;

n Este absolut necesară implementarea unei strategii pe termen mediu de re-echilibrare financiară a bugetelor de asigurări sociale, în special a bugetului de pensii;

n Un risc substanțial pentru respectarea țintelor stabilite pentru fondul de salarii în sectorul bugetar și implicit pentru deficitul bugetar este reprezentat de titlurile executorii având ca obiect drepturi de natură salarială obținute în instanță de personalul bugetar.

Subiecte #criza#deficit bugetar#nivelul deficitului bugetar