Absorbția prea lentă a fondurilor europene și scăderea remiterilor românilor din străinătate au fost în acest an principalii factori de presiune asupra deficitului de cont curent determinând adâncirea acestuia, în condițiile în care dezechilibrul balanței comerciale a fost mai mic.
Situația este astfel opusă evoluției din anii de dinainte de criză când tocmai deficitul comercial era cel care umfla și deficitul de cont curent, iar investițiile străine directe și transferurile curente, deși creșteau, nu puteau să țină pasul.
Deficitul contului curent al balanței de plăți a crescut în primele zece luni cu 30,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, la 4,9 miliarde de euro, influența determinantă având-o balanța transferurilor curente, care a consemnat un sold mai mic cu 31,5% față de ianuarie-octombrie 2009.
Analiștii Barclays Capital, divizia de investiții a uneia dintre cele mai mari bănci din lume după active, anticipează continuarea ascensiunii, avertizând că există riscul ca deficitul de cont curent să urce din nou la niveluri nesustenabile, odată cu revenirea creșterii economice. “Deficitul de cont curent a început să crească moderat și ne așteptăm în continuare la majorări. Odată cu revenirea creșterii economice există riscul ca deficitul de cont curent să urce la niveluri nesustenabile din nou.”
Soldul balanței transferurilor curente – care reflectă atragerile de fonduri europene, dar și remiterile muncitorilor români din străinătate – a scăzut la 2,4 miliarde de euro, de la 3,57 miliarde euro în ianuarie-octombrie anul trecut, conform datelor BNR. Pe de altă parte, deficitul balanței comerciale a crescut cu 15% în primele zece luni, la 4,78 miliarde de euro.
Serviciile au avut în primele zece luni o contribuție negativă de 597 milioane euro, de 3,6 ori mai mare decât nivelul de 166 milioane euro înregistrat în perioada similară din 2009, determinată în principal de sectorul turism.
Totodată, deficitul balanței veniturilor a crescut cu aproape 28% față de perioada ianuarie – octombrie 2009, de la 1,56 miliarde euro la peste 2 miliarde euro.
Scăderea trans ferurilor curente a survenit în contextul în care
principalele surse ale banilor veniți din străinătate sunt țări din
sudul Europei, care traversează în această perioadă o criză a
datoriilor suverane și au un nivel ridicat al șomajului. Problemele
financiare și sociale din țări precum Italia, Spania sau Grecia
i-au afectat și pe muncitorii români din străinătate, care au
trimis mai puțini bani acasă.
În ceea ce privește transferurile de la UE din iunie până în
septembrie s-au înregistrat excedente, după ce în prima jumătate a
anului soldul transferurilor curente a fost negativ, România
contribuind la bugetul UE cu mai mulți bani decât a primit. În
octombrie soldul transferurilor a revenit în teritoriul negativ.
Transferurile UE către administrația publică au înregistrat în
octombrie un deficit de 80 milioane de euro, în timp ce remiterile
românilor din străinătate au coborât la 226 milioane de euro.
În acest an prăbușirea investițiilor străine directe a lăsat mai
mult de jumătate din deficit neacoperit, în timp ce în prima
jumătate a anului 2009 investițiile străine acopereau chiar
integral deficitul de cont curent. Finanțarea deficitului prin
investiții străine este considerată sănătoasă, partea din deficit
neacoperită trebuind să fie finanțată prin îndatorare externă.
Deficitul contului curent din primele zece luni a fost finanțat în proporție de 43,4% prin investiții directe ale nerezidenților în România, care au însumat 2,14 miliarde euro.
Anul trecut, deficitul de cont curent s-a ajustat brusc, diminuându-se de 2,5 ori comparativ cu 2008, pe fondul restrângerii cererii pentru produse din import și al creșterii exporturilor. Deficitul s-a ajustat puternic, până la 4,5% din PIB, după ce în 2008, deficitul extern a fost de 11,6%. În valoare absoluta, deficitul de cont curent s-a redus cu 68,7%, la 5 miliarde de euro, de la 16,2 miliarde de euro.
Câți bani au trimis românii din străinătate în ultimii ani
Românii care lucrează în străinătate au trimis, în perioada 2005-2010, 38,8 miliarde de dolari în țară, conform estimărilor Băncii Mondiale.
Cei mai buni ani au fost 2007 și 2008, iar cel mai slab
2010.
Valoarea remiterilor a crescut puternic în perioada 2005-2008, de
la 4,7 miliarde de dolari în 2005 la 6,7 miliarde de dolari în
2006, 8,5 miliarde de dolari în 2007, respectiv 9,3 miliarde de
dolari în 2008.
Ulterior, din cauza crizei economice, suma a scăzut puternic, la
4,9 miliarde de dolari în 2009, respectiv un nivel estimat de 4,5
miliarde de dolari în acest an.
Numărul emigranților români este de 2,76 milioane în acest an, reprezentând circa 13% din totalul populației.