Efectele lipsei de strategie in domeniul agriculturii din ultimii 20 de ani s-au amplificat in ultima perioada si continua sa macine sectorul, astfel ca 2010 va fi unul dintre cei mai grei ani pentru sector, potrivit celor mai mari agricultori ai Romaniei.

“S-au investit foarte multi bani in agricultura, dar sumele nu au mers catre segmentele prioritare. Nu am facut altceva decat sa carpim, iar restul banilor s-au dus spre consum. Anul acesta, in conditiile in care fermierii sunt decapitalizati, companiile trebuie sa ramburseze creditele, pentru ca toate investitiile din ultimii ani s-au facut din fonduri atrase. Toate firmele sunt afectate, numai ca multi nu vor mai avea cum sa supravietuiasca”, a declarat Mihai Anghel, proprietarul Cerealcom Dolj, care a rulat circa 100 de milioane de euro anul trecut din exploatarea a 25.000 de hectare de teren agricol si activitati de comert cu cereale.

Chiar daca recent noul ministru al agriculturii, Mihail Dumitru, acuza faptul ca sumele foarte mari atrase nu se regasesc astazi intr-o modernizare reala a sectorului, noile propuneri de subventii, care au ca scop inlocuirea ajutoarelor de stat, vizeaza in prezent “bunastarea animalelor”.

Trebuie ajutata productia

“Fondurile se vor risipi daca nu vor merge pe prioritati. Degeaba vin bani pe verigile superioare, cum ar fi bunastarea animalelor, daca nu avem o baza. Degeaba dotam grajdurile vacilor cu boxe pentru a le pune muzica de Bach, daca nu avem ce sa le dam sa manance. Trebuie ajutata productia, pentru a avea materie prima pentru animale. Toata lumea vorbeste despre relansarea agriculturii, dar noi avem nevoie de o strategie de stopare a declinului”, este de parere Anghel, care afirma ca pentru compania sa, unde lucreaza 600 de persoane, va incerca sa mentina aceeasi cifra de afaceri din 2009.

Anul trecut, compania si-a crescut afacerile cu 3% fata de anul anterior doar dupa ce volumul de munca depus a fost cu 65% mai mare.

Cel mai mare impact asupra agriculturii il are disparitia ajutoarelor de stat din 2010, in valoare de 3,4 mld. lei (0,8 mld. euro la nivelul lui 2009) care i-a prins pe fermieri, mai ales pe cei cu IMM-uri, fara bani.

“Astazi 90% dintre fermieri sunt decapitalizati. Preturile la produsele agricole sunt mici, subventiile sunt mult mai putine (ramane doar subventia directa pe suprafata – n. red.), agricultorii nu au bani pentru ingrasaminte, ierbicide, iar daca vara va fi secetoasa, in conditiile in care guvernul a taiat subventia la energia electrica pentru irigat, 70% din firme vor merge spre faliment. La anul, probabil ca tendinta va continua si cu cei mari”, spune Culita Tarata, care lucreaza cea mai mare suprafata agricola din Romania, 60.000 ha.

Culita Tarata, care crede ca si afacerea sa, TCE 3 Brazi, va ajunge la jumatatea valorii din 2008, dupa ce si anul trecut s-a confruntat cu scaderi de 25%. Omul de afaceri a investit sase milioane de euro in sisteme de irigatii, importand pivoti din SUA, pentru ca este de parere ca fara apa, degeaba ai investit in tehnologie.

Doi ani rai sunt greu de suportat pentru o companie din agricultura

Mai optimist este Stefan Poienaru, administratorul companiei Agrofam Holding Fetesti, cu afaceri in scadere in 2009 fata de nivelul de 26 de milioane de euro atins cu un an in urma, dar care pentru 2010 vede o crestere cu pana la 40%. Nici cu aceasta crestere insa, omul de afaceri nu va atinge cifrele din 2008, deoarece declinul de anul trecut a fost foarte mare.

“Spre deosebire de alti fermieri, am luat decizia ca intr-un an de criza, cand toata lumea face rabat de la investitii in dezvoltare, noi sa le facem in timp optim. Exista riscul sa avem doi ani prosti, situatie greu de suportat pentru o companie in agricultura”, crede Poienaru, care pariaza pentru 2010 pe fluidizarea absorbtiei fondurilor europene pentru investitii.

Ce il impinge insa pe fermierul din Fetesti sa creada in cresterea businessului? Un factor determinant este pretul cerealelor care a inceput sa isi “revina”. Graul se vinde acum cu 500-600 de lei/tona, floarea-soarelui s-a dublat din octombrie pana acum, de la 750 de lei-800 de lei/tona la 1.500 de lei/tona, porumbul se vinde cu 550 de lei/tona.

Potrivit lui Poienaru, o productie buna in acest an acopera lipsa subventiilor, care se va resimti in costurile fermierului cu circa 20%. Daca cei mai multi agricultori nu au reusit sa faca investitii in modernizare, ceea ce se va resimti in productie mica si lipsa calitatii produselor, Poienaru spune ca cine a investit masiv nu are cum sa nu obtina o productie cel putin dubla.

Cum se traduce zicala “Gospodarul isi face vara sanie si iarna car” in politicile guvernului: Statul face vara sanie si iarna o baga pe foc

Deocamdata, din punct de vedere agro-meteorologic, situatia in ce priveste culturile de grau si de rapita este buna pentru ca solul este aprovizionat cu apa, iar plantele au fost protejate de stratul gros de zapada, chiar daca in anumite zone gheata a condus la degerarea acestora. Pot aparea insa “surprize neplacute, cum ar fi ingheturi tarzii de primavara, perioade secetoase sau arsite”, dupa cum spune Sorin Dogaru, directorul directiei de agricultura a grupului Interagro, care ii aduce proprietarului Ioan Niculae 500 de milioane de euro.

“Avem produse pe stoc care trebuie vandute, transformate in bani, bani care vor finanta productia aflata pe radacini sau pe care o vom infiinta in primavara, pentru ca subventiile legale intarzie foarte mult. Statul este mereu defazat, iti da banii la sfarsit de ciclu agricol, niciodata la inceput, iar daca il superi, nu-i mai da deloc. Exista o vorba “Gospodarul isi face vara sanie si iarna car”. La noi statul face vara sanie si iarna o baga pe foc”, afirma Dogaru.

O alta problema importanta este piata neagra, generatoare masiva de evaziune fiscala.

“Cu toate ca producatorii agricoli ar putea beneficia de programul Primul Siloz, acesta nu va putea fi viabil cu piata neagra”, este de parere Sorin Dogaru.

Cum se imparte sectorul agricol

  • Primii 50 de fermieri exploateaza 430.000 de hectare de teren agricol, adica 4% din total
  • Doar 22% dintre companiile din Romania pot fi profitabile conform standardelor UE
  • Cei mai multi agricultori, 64% din total, produc pentru consum propriu
  • Aproape 50% din exploatatii au sub un hectar de teren agricol

Sursa: King Sturge