Vice-presedintele executiv al companiei Merrill Lynch, Thomas H. Patrick Sr., s-a retras in mod neasteptat, spre surprinderea Wall Street, unde era apreciat pentru modul in care a condus eforturile de reduceri de costuri intreprinse de companie in ultimii trei ani.
Plecarea brusca a lui Patrick concentreaza controlul asupra companiei in mainile actualului director executiv al acesteia, E. Stanley O’Neal, ce s-a bazat pe sprijinul din culise al lui Patrick in momentul in care l-a inlocuit pe David H. Komansky la conducerea companiei, in anul 2002.
Decizia lui Patrick, in varsta de 60 de ani, de a se retrage intr-un mod atat de neasteptat survine chiar in momentul in care programul de reduceri de costuri pe care l-a initiat incepe sa dea roade.
Din anul 2000, Patrick si O’Neal au reusit sa transforme imperiul construit cu miliarde de dolari de Komansky intr-o companie mai usor de administrat. De asemenea, sub conducerea celor doi, Merrill a fost prima firma importanta ce a initiat reduceri de personal in momentul in care piata actiunilor tehnologice se afla inca in scadere.
Criticata la inceput, aceasta strategie este acum privita drept un adevarat succes, alte firme de pe Wall Street urmand aceeasi cale.
Merrill a eliminat peste 22.000 de locuri de munca in aproximativ trei ani, renuntand la o serie de divizii din Japonia si Canada.
Rezultatele au devenit vizibile: din luna martie, pretul actiunilor companiei a crescut cu 69%.
La inceputul acestei luni, firma a anuntat cel mai solid al doilea trimestru inregistrat vreodata, profiturile crescand cu 61% pe fondul continuarii reducerilor de personal si a rezultatelor tranzactionarii de obligatiuni. In urma cu doua saptamani, Patrick sublinia in cadrul unei conferinte ca firma isi va mentine concentrarea asupra costurilor.
Plecarea brusca a lui Patrick a survenit la numai o zi dupa demisia lui John C. Stomber, fost trezorier al firmei, insa un purtator de cuvant al Merrill a declarat ca intre cele doua evenimente nu exista nici un fel de legatura.
Stilul sever de a conduce al lui Patrick nu era pe placul multora dintre actualii sau fostii directori din cadrul companiei. Multi dintre acestia au parasit compania din acest motiv.
Bancherii ce-l cunosc pe Patrick spun ca se indoiesc de faptul ca acesta si-ar fi dorit sa preia functia de director executiv al companiei. In schimb, si acestia scot in evidenta nemultumirea multora, inclusiv a lui O’Neal, cu privire la stilul de a conduce al lui Patrick.
Patrick este probabil cel mai bine cunoscut pentru rolul pe care l-a jucat in asigurarea prelarii conducerii firmei de catre O’Neal. Patrick avea relatii stranse cu William A. Schreyer, fost presedinte si director executiv al Merrill, si cu Robert P. Luciano, fost director executiv al companiei Schering-Plough si presedinte al comitetului de dezvoltare si compensatii al Merrill, acestia doi avand responsabilitatea desemnarii succesorului lui Komansky.
Schreyer si Luciano erau convinsi ca strategia de extindere globala initiata de Komansky nu era una potrivita.
Patrick, Luciano si O’Neal obisnuiau sa joace golf impreuna, discutand strategia pe care o vor pune in practica in scopul redresarii companiei Merrill Lynch. In iulie 2001, O’Neal devenea presedinte si viitor director executiv al companiei.
Fostii bancheri Merrill ce-l cunosteau pe Patrick au remarcat ca plecarea neasteptata a acestuia se potriveste foarte bine cu intreaga sa cariera.
Patrick si-a inceput cariera in cadrul Merrill Lynch in anul 1982 ca bancher de investitii. Datorita calitatilor sale, acesta a fost remarcat de Schreyer, pe atunci director executiv al companiei.
In 1989, Schreyer l-a desemnat pe Patrick in pozitia de director financiar intr-un moment in care profiturile companiei erau in scadere. Patrick a initiat reduceri de costuri, iar situatia companiei s-a imbunatatit, insa incepand cu 1993, acesta a inceput sa intre in conflict cu ceilalti directori ai firmei.
In acelasi an, Patrick a fost demis din pozitia de director al diviziei de actiuni a companiei, conferindu-i-se responsabilitatea mai vaga de a conduce grupul de servicii speciale de consultanta din cadrul companiei.
“Tom se descurca foarte bine in contextul unei piete aflate in scadere,” declara un fost bancher din cadrul firmei. “Are o viziune clara asupra situatiilor, insa pe masura ce piata se redreseaza, doreste sa aplice si mai multe reduceri, nefiind dispus sa se opreasca vreodata”. catalina.apostoiu@zf.ro