Banca Nationala nu se asteapta ca denominarea leului sa determine presiuni inflationiste, iar programul stabilit, care prevede afisarea preturilor in ambele monede timp de un si jumatate, urmareste sa intareasca acest lucru.
“Nu putem vorbi de rotunjire a preturilor acolo unde lucrurile sunt simple: se taie patru zerouri. Nu vom repeta experienta trecerii la euro, unde paritatea exprimata in zecimale a lasat loc de rotunjiri”, a declarat Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale, in cadrul unui seminar organizat ieri pe tema denominarii.
Pentru a sustine procesul de dezinflatie, guvernatorul a dat exemplul celorlalte tari din regiune care au intrepris procese similare in ultimii ani. Printre acestea se numara Bulgaria, Polonia, Rusia, Ucraina, Croatia si Turcia, care denomineazalirachiaran aceasta perioada. “Experienta celorlate tari arata ca acolo unde conditiile macroeconomice aufost adecvate, inflatia a scazut dupa denominare”, a mai spus Isarescu.
Viceguvernatorul Eugen Dijmarescu a aratat ca, in afara de cazul Rusiei, celelalte tari au inregistrat scaderi ale inflatiei dupa denominare. “Experienta altor tari atesta ca s-au inregistrat cresteri usoare ale inflatiei in primele luni uramtoare denominarii, dupa care a urmat un proces de dezinflatie. Cazul zonei Euro este insa putin relevant, intrucat acolo a fost vorba de o conversie, iar denominarea nu implica asa ceva”, a mai declarat Dijmarescu. El a spus ca pentru a avea succes, denominarea trebuie programata cand procesul de dezinflatie este consolidat si exista certitudinea mentinerii trendului de scadere. De asemenea, trebuie sa se manifeste si alte rezultate pozitive care sa ateste succesul programelor macroeconomice.
Viceguvernatorul a spus, de asemea, ca trecerea la o noua moneda, perceputa ca “mai de incredere”, determina atragerea sumelor pastrate “la saltea” in circuitul economic. “In tarile in care a avut loc denominarea, populatia a renuntat sa mai pastreze banii acasa. Mai mult, aceste sume s-au transformat mai ales in depozite la termen”, a adaugat Dijmarescu.
Date tehnice
Pentru a preveni o crestere artificiala a preturilor, programul BNR prevede ca noile monede vor intra in circulatie la 1iulie 2005, insa preturile pentru bunuri si servicii vor fi afisate in ambele monede incepand cu 1 martie 2005. Transformarea va fi facuta dupa regula 10.000 de lei vechi pentru un leu nou. Leul vechi va avea putere circulatorie pana la sfarsitul anului 2006, insa va putea fi preschimbat pana in decembrie 2009.
Perioada mai lunga de preschimbare (trei ani) a fost permisa pentru a nu se crea sentimentul ca exista si alte interese din partea autoritatii monetare. “Succesul operatiunii de denominare depinde in mare masura de modul cum populatia percepe acest proces. De aceea, dorim sa sa stabilim foarte clar ca BNR nu urmareste confiscarea vechii monede. Se poate spune ca din denominare nimeni nu castiga si nimeni nu pierde nimic. Daca luam insa in calcul faptul ca astfel totul se simplifica, putem spune ca pe termen lung toata lumea are de castigat”, a spus Isarescu. Guvernatorul a invocat astfel usurinta exprimarii cursului valutar, dar si a interpretarii indicatorilor macro-economici. De asemenea, noua emisiune, care va respecta criteriul proportionalitatii intre dimensiunile cupiurilor si valoarea nominala va fi mai usor de utilizat.
Potrivit prim viceguvernatorului Florin Georgescu “raportarea contabila se va face pana la data de 30 iunie 2005 in moneda veche. De la data de 1 iulie 2005, raportarea contabila se va face in lei noi. In perioada 1 martie 2005 – 30 iunie 2005 facturile vor fi emise atat in lei vechi, cat si in lei noi. Conturile deschise de institutiile de credit si de Trezorerie la Banca Nationala vor fi transformate in moneda noua la 1 iulie 2005. Se presupune ca documetele aflate in decontare, emise inainte de 1 iulie 2005 se vor fi decontat deja pana la acea data, intrucat sistemul electronic de plati va permite decontarea instantanee”, a declarat Florin Georgescu, prim vice-guvernator al BNR
Guvernatorul a prezentat ieri si structura noii emisiuni monetare. Astfel, de la jumatatea anului viitor vor intra in circulatie sase bancnote si patru monede. Bancnotele vor avea valori de 1leu ( in loc de bancnota de 10.000 de lei vechi), cinci lei, 50 de lei, 100 de lei (in locul bancnotei de un milion) si 500 de lei.
Eminescu de 500 de lei
“Noua bancnota, de 500 de lei noi, va contine portretul lui Mihai Eminescu. Ea raspunde nevoii de bancnote de valoare mare pentru efectuarea de plati importante. Totodata va reduce si costurile, intrucat ne va scuti de tiparirea mai multor bancnote de 100 de lei noi. Din punctul de vedere al caracteristicilor va fi satisfacatoare, cu toate elementele de siguranta cerute de o bancnota de valoare mare – peste 100 de euro”, a mai declarat Isarescu.
Potrivit guvernatorului, noile bancnote vor avea grafica si culorile asemanatoare cu cele pe care le inlocuiesc si vor contine portretele acelorasi personalitati, tot pentru a facilita tranziatia. “La momentul oportun – probabil inceputul anului viitor – vom face public si aspectul noilor monede si bancnote”, a adaugat Isarescu.
Noile bancnote vor fi tiparite tot pe suport de polimer, intrucat acesta a demonstrat mai multe avantaje in utilizare. “Bancnotele din polimer sunt de peste trei ori mai rezistente in utilizare. Comparativ cu biletele de hartie sunt mai bune si din punct de vedere ecologic, acestea putand fi usor reciclate”, a mai spus Isarescu.
Guvernatorul a lansat ieri si propunerea pentru noul indicativ al monedei, aceasta schimbare fiind considerata necesara. Astfel, denumirea intrenationala va fi Romanian New Leu – RON, fata de actuala denumire Romanian Leu – ROL.
Isarescu a reluat problema costurilor noii emisiuni, care au fost intens dezbatute in mai multe randuri. “Calculele noastre indica faptul ca in primul an costurile cu noua emisiune vor mai mari. In sase ani insa, costurile cu noua emisiune vor fi mai mici decat daca am pastra actuala emisiune. Oricum, costul de producere al unei bancnote este de 0,002% din valoare ei nominala. De altfel, orice emisiune de bancnote are costurile ei. Aceasta este o falsa problema”, a apreciat Isarescu. De asemena, guvernatorul a subliniat ca noua emisiune nu va fi sustinuta din fonduri publice. “Costurile cu noua emisiune nu vor fi suportate din bani publici, ci din veniturile extraordinare ale bancii centrale, cum ar fi cele din tiparirea de moneda. In plus, costurile BNR se vor amortiza si prin usurarea trecerii la euro, cand va fi momentul”, a explicat Isarescu.
Potrivit lui, costurile suplimentare ocazionate de inlocuirea timpurie a vechii emisiuni monetare poate fi interpretat ca un efort de a avea o circulatie baneasca mai curata, mai igienica.
Reprezentantii bancilor comerciale, prezenti la conferinta, au ridicat problema costurilor pe care trecerea la noua moneda le ocazioneaza pentru aceste institutii. “Experienta celorlati ne arata ca in general costurile au crescut substantial si au grefat bugetele bancilor in anul in care s-a facut denominarea”, a declarat Petru Rares, directorul general al Bancii Romanesti.
El a argumentat ca bancile vor fi confruntate cu cererea puternica de moneda noua din partea populatiei, care va presupune cheltuieli mai mari cu alimentarea cu numerar. De asemenea, noile denominari metalice vor fi mai greu de gestionat si vor necesita investitii in echipamente.
“In Romania nu vom avea probleme cu schimbarea softului la ATM-uri, pentru ca acesta este destul de vechi, si acest lucru ne avantajeaza acum. Vom avea insa probleme cu alimentarea, atunci cand populatia va avea o cerere masiva de moneda noua. Retragerea BNR din multe judete a aruncat costul aprovizionarii cu numerar aspra bancilor comerciale. Si nu stiu cu cine vom reusi sa transportam acest numerar, intrucat cei cu care colaboram lucreaza la capacitate maxima. Mai mult, bancile nu mai au capacitatea de a fiseta monedele metalice. Vom avea nevoie de investitii puternice in hard”, a mai spus Rares.
liviu.chiru@zf.ro