Raportul anual (2001-2002)l al Departamentului de Stat al Statelor Unite acuza sistemul judecatoresc din Romania ca suporta influenta executivului ca este “slab”, ineficient si “corupt.” Departamentul de Stat realizeaza anual un astfel de raport care este inaintat, spre dezbatere, Congresului. Ministrul Justitiei Rodica Stanoiu a refuzat, ieri, sa cometeze raportul afirmand ca nu se poate pronunta decat pe cazuri “concrete”.

Executivul influenteaza sistemul judiciar
Raportul citat apreciaza ca desi legile consfintesc faptul ca  puterea judecatoreasca trebuie sa fie independent de de celelalte puteri in stat, in practica, puterea executiva exercita influenta asupra celei judiciare.
Documentul arata ca desi membrii Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM)  sunt numiti de Parlament dintr-o lista elaborata de tribunale si parchete, ministrul Justitiei este cel care prezideaza CSM, – ca membru fara drept de vot – asigura cea mai mare parte a activitatii acestuia si controleaza agenda Consiliului. De asemenea, Ministrul Justitiei supervizeaza si activitatea procurorilor, care reprezinta o parte semnificativa din CSM. Desi ministrul Justitiei a continuat si in 2002 a continuat sa ancheteze si sa formuleze acuzatii impotriva ofiterilor si a judecatorilor corupti, sistemul judecatoresc este inca slab, ineficient si afectat de coruptie sistematic, apreciaza raportul.

Politistii folosesc tortura
Un alt minister vizar ciritic de raport este Ministerul de Interne. Potrivit raportului politistii ii bat si ii tortureaza pe detinuti, fiind citate cazurile lui Mihai Iorga care a murit pe 21 martie 2001 dupa ce a fost batut cu ciocanul in cap si al lui Severius Tanase din Sacele si el batut in sediul politiei. Anchetele impotriva celor vinovati de abuzuri au fost de lunga durata si rareori s-au soldat cu urmariri sau pronuntarea unor pedepse. O alta critica este adusa sistemului penitenciar. Conditiile de detentie raman severe iar suprapopularea inchisorilor este o problema serioasa: in august 2001, la o capacitate de 33.246 de locuri in inchisori erau plasati 50.549 de detinuti, dintre care 1.059 minori.
Raportul mai afirma ca, desi Constitutia interzice arestarile arbitrare, in unele cazuri, autoritatile nu au respectat acest drept uzand de arestari si plasarea acuzatilor in detentie, in mod arbitrar. De asemenea, afirma documentul, mandatele de arestare sunt, in unele cazuri, prelungite in mod nejustificat, uneori pentru mai multi ani. Raportul consemenaza si restrictiile impuse de autoritati in privinta vizitarii detinutilor si faptul ca o vizita trebuie anuntata cu 3-4 zile inainte.

Libertatea presei, ingradita
In ceea ce priveste libertarea de exprimare, documentul Departamentului de Stat arata ca Guvernul a restrictionat uneori acest drept fundamental si a ingradit libertatea presei. In acest ultim caz, documentul consemneaza episodul schimbarii, la sfarsitul lui 2001, a Consiliului de administratie al radioului public, inainte de expirarea mandatului. Un alt caz concret consemnat de raport este cel al cotidianului local Ziarul de Vrancea caruia, la presiunea liderului Consiliului Judetean Marian Oprisan important lider al PSD, i-au fost desfiintate punctele de desfacere. Documentul consemenaza ca acest lucru s-a petrecut dupa ce ziaristii de la acest cotidian au adus critici Consiliului judetean condus de Oprisan. Nu in ultimul rand, arata raportul, desi din Codul penal a fost eliminata pedeapsa cu inchisoarea pentru  insulta, Guvernul a pastrat pedepse de la doua luni la doi ani pentru defaimare pedeapsa putand fi majorata de la 3 luni la trei ani pentru insulte la adresa  oficialilor guvernului.

Cazurile CNSAS si Armaghedon
Raportul consemneaza ca legea permite SRI sa monitorizeze retelele de comunicatii invocand chestiuni de siguranta nationala. De asemenea documentul notifica faptul ca legea deconspirarii Securitatii a fost criticata pentru ca serviciile secrete au exceptat de la consultare dosarele ofiterilor activi.
Raportul arata ca art. 168 din Codul Penal incrimineaza difuzarea de informatii false, de natura sa aduca atingere securitatii nationale. In baza acestuia, raportul reaminteste cazul Armaghedon in care au fost retnute persoane care au facut trimitere la averea premierului. Tot in baza acestui articol,  liderului PRM Corneliu Vadim Tudor i-a fost ridicata imunitatea parlamentara dupa ce el a afirmat, la cateva zile dupa 11 septembrie 2001 ca in Romania au fost antrenati terorisi ai miscarii radicale Hamas.

Articolele de presa antisemite
Raportul consemeaza faptul ca presa de dreapta continua sa publice articole antisemite si relateaza pe larg episodul instalarii statuilor maresalului Ion Antonescu. Fara a da nume, raportul spune ca publicisti extremisti au incercat, de mai multe ori, “sa nege activitatile de Holocaust aparute in Romania”.
La sfarsitul lui iunie 2001, politia din Arad a confiscat 2.000 de copii ale unei carti antisemite publicate de un reprezentant al Garzii de Fier. Raportul afirma ca in Romania inca se mai tin slujbe religioase de comemorare a liderilor legionari si ca mai multe cimitire evreiesti au fost profanate, in 2001, fara identificarea autorilor. Pe de alta parte, raportul mentioneaza ca majoritatea politicienilor romani critica tendintele antisemite si xenofobe si se impotrivesc reabilitarii maresalului Ion Antonescu si ca a fost adoptata o ordonanta impotriva folosirii simbolurilor fasciste, rasiste si a proliferarii cultului criminalilor de razboi.
iulian.anghel@zf.ro