Orientarea din ce in ce mai nationalista a partidului de guvernamant polonez, Lege si Justitie (PiS), care de curand a semnat un acord de “stabilizare” parlamentara cu formatiunea populista Samoobrona (Autoapararea) si cu cea nationalista Liga Familiilor Poloneze, este privita cu ingrijorare crescanda de catre oficialii europeni care se tem ca Polonia ar putea deveni un partener de negociere foarte dificil in cadrul institutiilor comunitare.
Acordul parafat saptamana trecuta prevede sustinerea parlamentara de catre cele doua formatiuni care sunt considerate extremiste de catre observatorii europeni a peste 140 de initiative legislative ale actualului guvern conservator, fapt ce inlatura pentru moment perspectiva alegerilor anticipate.
Intre propunerile legislative avute in vedere de reprezentantii PiS sunt si masuri contestate de mediul de afaceri pentru ca ar contraveni principiilor economiei de piata cum ar fi responsa-bilizarea bancii centrale poloneze pentru politicile de crestere economica urmarite de guvern. Analistii cred ca o astfel de masura ar duce la limitarea independentei bancii si ar insemna cheltuirea catorva miliarde de zloti pentru cresterea finantarii programelor de asistenta sociala pentru pensionarii cu venituri reduse si asa-numitii “someri structurali”.
Aceasta masura nu este singura care dezbina societatea poloneza, guvernul avand in vedere si crearea unei noi agentii de lupta impotriva coruptiei, pentru a contracara una din principalele probleme ale tarii – coruptia cvasi-generalizata. De asemenea se intentioneaza crearea unui Oficiu de Supervizare Financiara care va monopoliza controlul asupra pietei financiare, precum si constituirea unui comitet special pentru reexaminarea trecutului postcomunist al tarii si chiar crearea unui organism de control asupra mass-media, fapt ce este considerat ca un prim pas catre ingradirea libertatii presei.
Semnul cel mai clar ca actualul guvern are o intelegere diferita asupra libertatii de informare a fost modul in care a fost permisa redarea de catre presa a acordului de sustinere parlamentara intre formatiunea de guvernamant si partidele populiste. La ceremonia de semnare a acestui acord parlamentar nu a avut acces decat un post de radio si o televiziune, ambele de orientare catolica, controlate de catre preotul ultra-conservator Tadeusz Rydzyk, criticat in dese randuri de catre ierarhii Bisericii catolice poloneze ca se implica prea mult in chestiunile politice. Aceasta decizie a fost criticata de catre toata presa poloneza care a perceput gestul autoritatilor drept un semn deschis de ostilitate fata de ideea pluralismului media. “Polonezii se afla in primejdia de a fi impartiti intre cetateni de prim rang si cei de clasa a doua. Cetatenii de prim rang sunt cei care sustin guvernul, iar cei de clasa a doua sunt cei care isi permit sa-l critice, sau, mai rau, au neobrazarea de a face acest lucru in mod public prin intermediul presei”, crede editorul-sef al Warsaw Business Journal, Eliza Durka. Ea atrage atentia si asupra incertitudinii pe care o vor genera in randul oamenilor de afaceri initiativele etatiste ale actualului guvern.
Aceste evolutii sunt urmarite cu cea mai mare atentie la Bruxelles, existand deja opinia ca dupa schimbarea de guvern din toamna trecuta, Polonia a devenit un partener european extrem de dificil. In fapt, autoritatile de la Varsovia au negociat intotdeauna de pe pozitii de forta cu organismele comunitare. Inca inainte de a deveni membri ai UE, in 2003, polonezii au insistat asupra unor alocari financiare mai mari dupa extindere. Aceasta atitudine s-a radicalizat insa dupa venirea la putere a conservatorilor, iar Polonia a suspendat procesul de ratificare a Constitutiei Europene si a negociat la sange obtinerea de fonduri structurale si de coeziune mai mari in cadrul perspectivei financiare pentru perioada 2007-2013. Ultima isprava in acest sens a Varsoviei a fost amenintarea ca va bloca acordul european privind prelungirea exceptarilor de TVA pana in 2010. Chiar daca pana la urma polonezii au renuntat la a-si folosi dreptul de veto, pozitia lor intransigenta a deranjat mai multi oficiali europeni.
Liderul partidului de guvernamant polonez, Jaroslaw Kaczynski, a dat de inteles ca de acum inainte conducatorii europeni va trebui sa tina seama de interesele tarii sale. “Politica de aparare a intereselor noastre nationale va fi la ordinea zilei, iar partenerii nostri europeni va trebui sa ia nota in aceasta privinta”, a avertizat Kaczynski.
Fara indoiala, pozitia Varsoviei a aratat ca noile state membre au un cuvant semnificativ de spus in cadrul institutiilor comunitare, insa a tras totodata semnalul ca UE ar putea fi blocata de catre afirmarea vehementa a intereselelor nationale, intr-o masura similara cu politica urmata in anii ”80 de guvernul britanic condus de Margaret Thatcher. Exista deja analisti care se intreaba de ce statele europene nu reactioneaza intr-o maniera similara cu cvasi-boicotul Austriei din anul 2000 dupa cooptarea la guvernare a formatiunii de extrema dreapta a lui Jorg Haider. Explicatia sta in faptul ca situatia politica europeana este cu totul alta decat in urma cu sase ani. Uniunea intreaga pare sa se fi inclinat catre dreapta, fapt ilustrat si de recenta schimbare de guvern din Germania, dar si de succesul electoral al lui Anibal Cavaco Silva in Portugalia, primul presedinte de dreapta al acestei tari de dupa “Revolutia Garoafelor” din 1974. mihnea.anastasiu@zf.ro