Haggadah lui Arik Brauer
Primăria Municipiului București prin creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție prezintă în premieră în România, în parteneriat cu Institutul Cultural Român de la Viena, expoziția Muzeului Evreiesc din Viena, „Din generație în generație. O nouă Haggadah de Arik Brauer” (foto 1). Expoziția are loc în perioada 5-15 aprilie la Galeria creart (Piața Alexandru Lahovari nr. 7). Haggadah este cartea pe care evreii o citesc în prima noapte de Paște, în care se vorbește despre sclavia în Egipt și miracolele făcute de Dumnezeu. „Haggadah” înseamnă spunere, povestire.
Arik Brauer (n. 1929) a întemeiat „Școala Vieneză de Realism Fantastic” împreună cu Rudolf Hausner, Ernst Fuchs, Wolfgang Hutter și Anton Lehmden. A realizat diverse scenografii, printre altele pentru Opera de Stat din Viena, Opera din Paris și Opera din Zürich. Din 1965 Arik Brauer trăiește alternativ la Viena și în satul artiștilor Ein Hod din Israel. În Viena a realizat „Casa Brauer”, iar în Haifa proiectul de arhitectură „Castra”. Între 1986-1997 a predat în calitate de profesor la Academia de Arte Plastice din Viena, iar în anul 2001 și-a deschis propriul muzeu, în districtul 18 din Viena.
Arik Brauer a creat o nouă Haggadah, ilustrând în manieră proprie povestea exodului evreilor din Egipt. Cele 24 de lucrări de artă au fost prezentate în premieră la Muzeul Evreiesc din Viena.
„Arhivele” Gabrielei Bodin
Între 31 martie și 7 mai, la Galeria Galateca poate fi văzută expoziția „Archive” de Gabriela Bodin (foto 2). Stilul cu care s-a impus Gabriela Bodin este cel al portretelor realizate într-o manieră contemporană, exprimând aproape întotdeauna o melancolie grea, plină de sensuri. „În prezent, stilul meu este inspirat și format de gesturile de mișcare ale personajelor din tablourile lui Francis Bacon, importanța cărnii pe care o acordă Lucian Freud și atmosfera misterioasă a portretelor lui Rembrandt. În tablourile mele predomină melancolia și singurătatea, pentru acest lucru folosesc o alegere limitată de culori, mai ales în mod obsesiv negrul. Pictez persoane cu puține expresivități ale chipului, cu intenția de a crea atmosfere reci și în acest mod fundalul negru îl aleg pentru a exprima singurătatea, folosind culori acrilice și în ulei cu bitum pe pânză. Dau o mare importantă luminii și umbrelor care se modelează după ea.” Lumini și umbre care caracterizează destinul unui emigrant și singurătatea pe care noi toți am încercat-o, atunci când am venit în Italia.”
Gabriela Bodin este o artistă italiană, de origine română (născută la Focșani, 1983), considerată a fi o speranță a noului val de pictură figurativă. A avut expoziții în galeriile Living Art Gallery (Hungerford UK), Ghiggini (Varese), OpenArt Milano, Oldrado da Ponte (Lodi), PasspArtout Galley (Pero), D’art Visual (Mennagio), Arte Elite (Arcore), Galgarte (Bergamo), Moitrè (Torino), muzeul Arcos (Benevento).
Șapte – Mihai Ungureanu
La Atelier 030202 (Sala Nouă TC, str. Sfânta Vineri nr. 11, București), coordonat de Mihai Zgondoiu este deschisă din 30 martie până în 25 aprilie expoziția „Șapte” a lui Mihai Ungureaneau (foto 3). Curatoare: Simona Vilău.
Mihai Ungureanu (n. 1976) a studiat la Departamentul de Sculptură din cadrul Universității de Arte din București, cu Darie Dup și Mircea Spătaru, absolvind studiile masterale în 2007. Personalitatea sa artistică este una discretă, dar constantă, artistul dedicându-se lucrului în atelier și cercetărilor personale. „Șapte” este cea de-a patra sa expoziție personală, după debutul petrecut în 2007, la galeria Atelier 35 din București.
„O expoziție personală nu necesită întotdeauna un titlu, mai ales atunci când formele, poveștile lucrărilor și dispoziția acestora în spațiu sunt explicite și nu caută o umbrelă comună pentru a fi puse împreună într-un context. Sculptorul Mihai Ungureanu este dedicat finisajelor precise, rigorii formale și unei corectitudini a muncii de atelier, într-un stil clasic, aproape romanțat, însă aceste trăsături nu îl feresc de microbul societății contemporane, al rețelelor de socializare sau al mediului digital de prelucrare a imaginii.
Influența lor în lucrări este evidentă, atât în ceea ce privește combinațiile de materiale vechi și noi, lucrate manual sau ready made, cât și în ceea ce privește felul în care rezolvă niște teme clasice auto-impuse. Obiectele sunt vivace, pline, formele armonioase și generoase descriu ființe pline de personalitate, cărora nu le lipsește umorul sau cadrul prin care își relevă o stare precisă sau o trăsătură definitorie. Mimul, Gânditorul, Gemenii, Săritorul, Sfiosul sau Somnorosul sunt personaje anonime surprinse în mijlocul unei acțiuni, care ne trimit către teme antice, misterioase, întâlnite în sculptură. Piesa centrală, personaj feminin ambiguu – Venus din Milo sau Albă-ca-Zăpada, închide într-un mod misterios septetul. Însă ele mai au ceva, elemente care le plasează în contemporaneitate, mici semne distinctive sau scurtcircuite ideatice create prin asocieri discrete de signalistică a zilelor noastre plasată peste sau în obiecte, ca o semnătură.” Simona Vilău