Creșterea prețurilor la alimente a determinat o răbufnire a inflației în luna septembrie, rata anuală urcând la 5,3%, peste estimările celor mai mulți analiști. Explozia inflației anulează practic orice șansă ca inflația să se mai încadreze în ținta BNR, de 3% plus/minus un punct procentual. Conform statutului, BNR are ca obiectiv fundamental asigurarea stabilității prețurilor, banca centrală avansând pentru fiecare an o țintă de inflație. BNR a reușit să atingă obiectivul de inflație doar de două ori – în anii 2006 și 2011 – de când a adoptat strategia de țintire a inflației ca principal obiectiv monetar în august 2005.
Ziarul Financiar a adus săptămâna trecută în discuție problema adecvării politicii de țintire a inflației în perioada următoare, având în vedere și realitatea internațională: inundarea piețelor lumii cu lichidități aduce riscul creșterii inflației, iar crearea de inflație este văzută de unii analiști ca o soluție pentru ieșirea din criză și ajustarea datoriilor suverane.
O serie de economiști au adus în discuție în ultima perioadă mai multe alternative la regimul de țintire a inflației: un regim de politică monetară care să țintească nivelul produsului nominal brut, țintirea nivelului general al prețurilor din economie sau țintirea cursului de schimb.
Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, își exprimă punctul de vedere: ținta de inflație nu este atât un obiectiv, cât un semnalizator, care ne arată pe unde trebuie să mergem. În septembrie inflația a ieșit din culoar, “semn că s-a produs o defecțiune în sistem”, în opinia lui Vasilescu. El aduce în discuție “atacul concertat” al mai multor factori, unii structurali și alții emoționali.