Patru carti care se ocupa de patru probleme religioase, din puncte de vedere complet opuse.
Adrian Alui Gheorghe – Parintele Iustin Parvu si morala unei vieti castigate. Editura Conta. Parintele Iustin Parvu traieste la schitul “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril”, de la Petru Voda, ridicat pe colinele de la Hasca, judetul Neamt, in 1992. Nascut in 1918, a urmat seminarul teologic, a fost preot misionar pe Frontul de Est, a fost condamnat la 12 ani inchisoare din motive politice si inca alti patru ani pentru ca nu s-a lepadat de credinta, a fost preot-monah apoi preot slujitor la manastirea Secu. In 1991 a intemeiat manastirea de la Petru Voda, al carei staret si principal duhovnic este, iar in 2000 a ridicat o casa de educatie pentru copii si un azil pentru batrani. Multimi de credinciosi vin la chilia parintelui Iustin, sa-i asculte binecuvantarile. Poetul Adrian Alui Gheorghe da seama in aceasta carte de convorbirile sale cu parintele Iustin Parvu. Textele sunt grupate dupa cum urmeaza: Casa mea este acolo unde ma gasesc eu cu mine insumi si pot trai in Dumnezeu; Inchisorile ne-au invatat adevarata rugaciune; Credinta si ravna preotilor trebuie sa topeasca betoanele; Profesiunea de roman nu este una usoara; Omul este jumatate dragoste, jumatate lupta; Vina grea si povara grea revin intelectualului; Rabdarea este axa pe care ne miscam; Nu vad eu prin oameni, Dumnezeu vede prin oameni.
Vasile Raduca – Ghidul crestinului ortodox de azi. Editura Humanitas. Vasile Raduca este preot paroh al bisericii Kretzulescu din Bucuresti si a publicat carti si studii de specialitate in volume sau in reviste de teologie din tara si din strainatate. Ghidul acesta, publicat acum in editie revazuta si adaugita, s-a nascut din intrebarile celor lipsiti de sansa unei educatii religioase: intrebari cu raspunsuri simple, despre prescriptiile crestine pentru viata de fiecare zi, si intrebari dificile, despre sensul acestor prescriptii si dogma care le-a generat. Astfel: De ce exista azi mai multe Biserici? Cum ne comportam in biserica? Cum si de ce facem semnul Crucii? Cum trebuie sa ne rugam? Ce este Liturghia? Cum ne alegem duhovnicul? Cine si cand se poate impartasi? Ce este dincolo de moarte? Un ghid necesar, deoarece, spune autorul, multi crestini ortodocsi practicanti “reduc religia si rostul ei la ceea ce stiu foarte vag despre ele sau, de multe ori, la ceea ce de fapt ignora cu desavarsire”.
Vladimir Lossky – Dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Editura Humanitas. In ajunul mortii sale premature (1959), Vladimir Lossky (discipol al lui Etienne Gilson si bun cunoscator al Evului Mediu), a revazut si a reunit in volum o serie de studii reprezentand stadiul ultim al gandirii sale, dedicata intalnirii Occidentului cu spiritualitatea rasariteana. Cititorul va cunoaste astfel pozitia ortodoxa, exprimata de ganditorul rus deopotriva nuantat si ferm, asupra unor probleme repuse in discutie de Conciliul de la Vatican II: Adevarul, Traditia, semnificatia conciliaritatii si a catolicitatii Bisericii in ortodoxie, rolul Sfantului Duh in ecleziologie si spiritualitate. Insa volumul este intersant mai ales pentru paginile consacrate de autor fundamentelor unei antropologii originale. Autorul reinnoieste teoria chipului dumnezeiesc si analizeaza notiunea teologica de “persoana umana”, impreuna cu implicatiile antropologice ale dogmei Bisericii. Traducere din franceza de Anca Manolache.
Romeo-Valentin Musca – Ortodoxia mioritica. Crestinismul valah, de la gotul Ulfila la evreul Wurmbrand. Editura Pallas. “Ortodoxia mioritica este formalismul nostru bisericesc si nebunia care a cuprins Romania dupa 1989, cand am pierdut simtul masurii si am inceput sa construim biserici in toate intersectiile si parcurile tarii, abandonand tocmai omul sfasiat de haosul tranzitiei. (…) Desi forma acestei lucrari ar putea deranja anumite fete bisericesti, fondul nu estre decat o simpla cronica a departarii Bisericii de spiritul Evangheliei.” Autorul acestor randuri a studiat la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Bucuresti, a urmat, in paralel, cursurile Facultatii de Istorie, a facut cercetari la Facultatea de Teologie Catolica a Universitatii Pontificale Mizericorde din Fribourg, Elvetia, unde a obtinut un doctorat in teologia latina medievala.