În cadrul evenimentelor dedicate istoriei culturii românești Casa de cultură „Friedrich Schiller” a organizat joi 25 iunie 2015, conferința dezbatere „Românii de peste hotare”, prilejuită de o importantă apariție editorială: studiul cu același titlu, eveniment editorial, și anume: publicarea intergrală a memoriului semnat de remarcabilul diplomat român Emil Oprișanu în anul 1945. Volumul este prefațat de un Argument semnat de profesorul universitar dr. Nicolae Șerban Tanașoca, iar cartea este tipărită în anul 2014 cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul pentru Relația cu Românii de Pretutindeni.
Evenimentul este organizat în colaborare cu Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române.
Au vorbit prof.univ. dr. Nicolae Șerban Tanașoca, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, despre „Identitatea și destinul istoric al aromânilor”; dr. Cătălina Vătășeșscu, cercetător științific la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, despre „Studiile lingvistice recente asupra românilor din Bulgaria, Ucraina și Ungaria.”; col. dr. prof.univ. Petre Otu, director adjunct al Institutului pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară, despre „1945 – anul nașterii Memoriului semnat de Emil Oprișanu”.
Cu acest prilej a fost vernisată o expoziție de fotografie din arhive cu imagini din istoria aromânilor, a meglenoromânilor și istroromânilor din jurul granițelor României.
„În afara frontierelor României se găsește un mare număr de români alcătuind, în unele regiuni grupuri compacte dintre care unele sunt în imediata apropiere a graniței. Tratând cu o largă toleranță minoritățile de pe teritoriul național, România s-a așteptat ca și statele în care se găsesc elemente românești să adopte aceeași linie de conduită. (…) Stăruințele pacifice ale României nu au izbutit decât în foarte mică măsură să asigure păstrarea ființei etnice a românilor de peste hotare. Cu toate progresele civilizației, tratamentul rezervat în diverse state elementului românesc se oglindește în situația lui numerică: o continua și progresivă scădere. În fața împuținării progresive a elementului românesc România este în drept să ceară ca problema să fie tranșată odată pentru totdeauna, astfel ca relațiile sale cu statele învecinate să nu mai fie tulburate de această spinoasă chestiune”, scria Emil Oprișanu în anul 1945, jurist, consilier de legație când a elaborat Memoriul Românii de peste hotare, secretarul Comisiunii pentru problemele păcii din cadrul Ministerului Afacerilor Străine al Regatului României.
„Lucrarea este întemeiată în primul rând pe recensămintele oficiale ale statelor unde se aflau români, criteriul de bază fiind acela al limbii materne, combinat cu criteriul originii etnice. Identificarea și situarea localităților au fost făcute după harta Marelui Stat Major Austriac, devenită clasică, ediția din anul 1916 revizuite după o hartă mai nouă, întocmită recent”, preciza autorul în anul 1945.
Studiul întocmit de consilierul de legație Emil Oprișanu în anul 1945 împreună cu colaboratorii săi reprezintă un prețios document de istorie a diplomației românești, care însoțit de numeroase anexe documentare – tablouri statistice, tablouri de concordanțe toponimice, liste de biserici și școli românești de peste hotare, hărți etnografice și istorice – constituia dosarul menit să ofere delegaților români la Conferința de la Paris elementele esențiale de informație și de judecată necesare pentru stabilirea strategiei politice optime în vederea apărării drepturilor românilor trăitori ca minoritari în câteva dintre țările Europei Centrale și de Sud-Est, Ucraina Transcarpatică, Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, Grecia, Albania și Peninsula Istria.
„Memoriul lui Emil Oprișanu ne invită să încercăm a examina succint situarea problemei românilor de peste hotare de către factorii de răspundere ai politicii românești din anii celui de al Doilea Război Mondial în ansamblul problemelor păcii.” Aceste precizări reprezintă doar câteva aspectele importante pentru care vă propunem lectura și meditația acestui studiu, cît și prezentarea „ destinului distinsului diplomat român, Emil Oprișanu devotat națiunii sale, dar amarnic încercat , în felul lui, de instaurarea totalitarismului în România.” dr. N. Ș. Tanașoca, Argument, „Românii de peste hotare”, Editura Academiei Române, 2014.
Dr. Nicolae Șerban Tanașoca, filolog și istoric născut la București din părinți aromâni. Licențiat și doctor ( 1979) în filologie clasică( greacă și latină) al Universității București, specializat prin activitatea de cercetare în cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române în bizantinologie și balcanologie. Cercetător științific din 1964 și director ( 1997-1999, 2008- continuare) la acest Institut. Conferențiar universitar ( bizantinologie, literatură comparată, limba greacă) la Catedra de limbi clasice a Universității București, profesor universitar din 1997 la Catedra de Istoria și Teoria Artei, la catedra UNESCO de Studii aprofundate Sud – Est Europene din cadrul Universității Naționale de Arte București,, șeful Catedrei de Istoria și Teoria Artei (2004-2006).
Dr.Cătălina Vătășescu, filolog cercetător științific la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. Domenii de cercetare : lingvistică balcanică, albanologie (cu atenție specială asupra storiei limbii române și istoriei limbii albaneze, ca și asupra culturii și civilizației tradiționale a românilor și albanezilor). Autoare a două volume individuale; coautor la două volume colective; coordonator, în colaborare, a trei volume colective. Autor a peste șaptezeci de studii și articole în reviste din țară și străinătate.
Colonel Dr. Petre Otu: Domenii de cercetare: istoria modernă și contemporană, cu deosebire a aspectelor de ordin politic și militar, coordonator al unor proiecte de cercetare în domeniul geopoliticii, politicii de apărare, securității naționale și internaționale, istoriei militare. Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române (2005) pentru lucrarea: „Mareșalul Alexandru Averescu. Militarul, omul politic, legenda”, Editura Militară, București, 2005. Selecție lucrări: „Gheorghe I. Brătianu. Istorie și geopolitică”, Editura Corint, București, 2003 (împreună cu Aurel Pentelescu), „Îmbrățișarea Anacondei. Politica militară a României în perioada 1 septembrie 1939 – 22 iunie 1941”, Editura Militară, București, 2006, „Mareșalul Constantin Prezan. Vocația datoriei”, Editura Militară, București, 2008, „100 de mari bătălii din istoria românilor”, Editura Orizonturi, București, 2009 ( coordonator și autor), „Pace și Război în spațiul românesc. Secolul al XX-lea”, Editura Militară, București, 2010, „Cercul Militar Național”, Editura Militară, București, 2011, „Pacea de Mâine. Documente ale Comisiei constituite în vederea pregătirii conferinței de pace de după cel de-al doilea război mondial (1942-1944)”, ediție îngrijită, studiu introductiv și indice, Editura Militară, București, 2006.
