Regionalizarea – procesul și mai important ca descentralizarea – are nevoie de girul unei noi Constituții. Acesta este contextul în care este foarte posibil să se suprapună un referendum cu mize constituționale cu alegerile europarlamentare.
Dacă privim lucrurile în context, USL a primit un mandat substanțial, constituțional, de conducere a țării. Dacă nu reușește să treacă o nouă Constituție, care să menționeze regionalizarea și să opereze modificări în competențele unor instituții cheie pentru mai buna funcționare a statului român, e ca și cum această majoritate este folosită sub potențialul ei. De aceea, USL are nevoie de repunerea proiectului constituțional pe agendă, urmând ca oamenii să decidă dacă îl aprobă sau nu prin vot. Un referendum în contextul alegerilor europene poate domina agenda acestora, dar mai face și un lucru important: o economie bugetară, în contextul suprapunerii, cel puțin în una din zile, cu un alt scrutin, cel pentru Parlamentul European.
În ceea ce privește calendarul, nu e un secret pentru nimeni că alegerile europene, deși teoretic – și practic – au propria lor miză (contează pe cine trimitem în locul unde se co-legiferează 75% din legislația aplicabilă în România), sunt văzute la nivelul partidelor mai mult ca un test politic înainte de prezidențiale. Un element de testare a popularității guvernamentale există în orice alegeri, iar USL va da testul său, prin liste distincte PSD și PNL.
Un efect al referendumului ar fi și prezența mai mare la alegerile europarlamentare, care nu se bucură în general de interesul majorității românilor (doar 27% participarea în 2009). Mașinile de vot ale partidelor se vor mobiliza puternic, rămânând de văzut dacă USL va reuși să adune suficiente voturi în două zile pentru a trece referendumul cu succes.
La nivelul UE se discută tot mai mult despre viitorul instițutiilor europene, iar în Romania s-a lansat dezbaterea pe tema regionalizării țării. Este importantă sincronizarea regionalizării României cu reforma instituțională europeană. Nu trebuie să uităm care sunt tendințele europene și globale. În UE, tendința este spre accentuarea principiului subsidiarității și spre federalizare, pe model german; așadar tendințe care merg mână în mână cu ideea de regionalizare. O regionalizare de succes va îmbunătăți implicit relația noastră cu polul puterii europene, Bruxelles-ul. Sunt principii care trebuie respectate
Suprapunerea de teme care nu au de a face propriu-zis cu un anumit tip de alegere este de data aceasta un lucru pozitiv, căci se creează o asociere palpabilă în mintea multor oameni cu privire la miza alegerilor europene. În acest context, teme naționale care în general poluează tematica europeană (însă acest lucru nu se întâmplă numai la noi ci și în alte state membre ale Uniunii Europene), ar fi “torsionate” în adevărate teme europene, de interes strategic pentru România.
Dan LUCA este Doctor în Relații Internaționale și Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului “România-UE” Bruxelles. Are 42 de ani și își desfășoară activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a 3 cărți despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european și dilemele comunicării. Este profesor la universități din Bruxelles, Gorizia (Italia), București și Cluj.
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.