Sue Monk Kidd

Învață să ai aripi

Editura RAO

Născută în 1948 în sudul Statele Unite, Sue Monk Kidd a publicat mai multe romane de succes, unele adaptate pentru cinema. Romanul de față a fost publicat în 2014, s-a aflat pe prima poziție în listele New York Times și a fost selectat în celebrul Oprah’s Book Club. Acțiunea se desfășoară în secolul al XIX-lea. „În 1803, Sarah, fiica unei familii înstărite din Charleston, Carolina de Sud, primește în dar în ziua în care împlinește 11 ani o sclavă, Hetty, de aceeași vârstă cu ea. Povestea este scrisă alternativ din perspectiva acestor două personaje. În debutul cărții, mama lui Hetty îi spune că demult «în Africa oamenii puteau să zboare», apoi o bate ușor pe omoplați, adăugând: «Asta-i tot ce-a mai rămas din aripile tale. Niște oase plate, nimic mai mult, dar într-o bună zi o să capeți altele»”.

Flavius Ardelean

Scârba sfântului cu sfoară roșie

Editura Herg Benet

Prefață de Michael Hăulică. Titlul întreg: „Prolegomena la Tratat de rezistența materialelor, despre nașterea, viața și moartea sfântului Taush, adică aventurile sale din Gaisterștat până în Mandragora; ce a făcut, ce a zis, ce a văzut și ce a simțit între Lume și ne’Lume, istorisite de scheletul Bartholomeus Pumn-de-Oase și culese de Flavius Ardelean”. Primul volum din ciclul „Miasma”. Flavius Ardelean este scriitor, traducător și manager cultural specializat în industria de carte. Este autorul romanului „Îmblânzitorul apelor” și al volumelor de povestiri „Acluofobia” și „Bizaroproze”, pentru care a primit două premii Tiuk și un premiu Vladimir Colin. În prezent trăiește în Marea Britanie cu logodnica sa, artist plastic, ilustratoarea volumelor „Bizaroproze” și „Scârba sfântului cu sfoară roșie”.

Hana Luana Fratu

Good-bye

Editura Limes

Hana Luana Fratu a fost o scriitoare israeliană de origine română, care a murit la începutul deceniului. A mai publicat „Jurnalul Ozanei” și „Matty și cele șapte măsline”. Soțul, David, și fiul autoarei, Dan, au pus bazele unei fundații care se numește „Hana Light”. Fundația Fratu are ca obiectiv sprijinirea scriitorilor talentați și dorește să ofere vizibilitate persoanelor aflate în anonimat. Volumul de față cuprinde proze scurte a căror acțiune se desfășoară cu deosebire în Israel.

Dănuț Ungureanu, Marian Truță

Mineral

Editura Nautilus

Nemurirea? Sublimarea sufletului? O umanitate absolvită de păcate? Sunt promisiunile unei tehnologii revoluționare, pe care eroii romanului Mineral le urmează ca pe singurele speranțe ce le-au mai rămas într-o societate împotmolită la limita neputințelor sale. Ceva se întâmplă însă pe calea către contopirea cu perfecțiunea universului, amenințând să spulbere ultimele șanse de supraviețuire a speciei. Și, pas cu pas, personajele din Mineral înteleg că oamenii trebuie să găsească mai întâi în sine soluțiile pentru a merge mai departe…”

Simona Antonescu

Darul lui Serafim

Editura Cartea românească

„Romanul Darul lui Serafim leagă trei povești istorisite pe trei voci diferite, care introduc cititorul în atmosfera anilor nebuni ai jazzului, ai epocii în care se naște viteza și încep să moară vechile convenții sociale, într-o Românie modernă, doar în aparență calmă și prosperă. Actori principali: Nicolae Malaxa, unul dintre cei mai mari industriași români din perioada interbelică, producătorul locomotivelor Malaxa, inginer talentat și figură politică foarte controversată a acelor ani; o candidată la titlul de Miss România 1932, în concursul organizat de revista Realitatea ilustrată; o familie de aristocrați bucureșteni, cu un destin tragic, și toți membrii săi strânși în jurul celor doi băieți de vârstă școlară. Ce au în comun toate aceste personaje? Răspunsul îl știe numai Serafim, bătrânul cerșetor cu puteri tainice care străjuiește, în noaptea de Vovidenie a anului 1932, impunătoarea biserică a Amzei.”

Alberto Vasquez-Figueroa

Ultimul tuareg

Editura Polirom

Traducere din limba spaniolă și note de Eugenia Alexe Munteanu. „La mai bine de trei decenii de la publicarea bestsellerului Tuareg, Alberto Vázquez-Figueroa revine asupra temei care l-a impus drept unul dintre cei mai cunoscuți scriitori spanioli contemporani: miticul Popor al Vălului și lupta sa pentru a-și apăra tradițiile, în inima unui deșert pe care încep să și-l dispute tot mai multe forțe. De data aceasta amenințarea vine din interior, din partea islamiștilor radicali, tot mai puternici și mai violenți, care seamănă haos și teroare printre occidentali și popoarele din deșert și aruncă anatema asupra slujitorilor lui Allah. Ca să-și salveze onoarea și să-i pedepsească pe cei care le pervertesc religia, liderii tuaregi hotărăsc să-i vâneze și să-i lichideze pe jihadiști.”