Dan T. Sehlberg
Mona
Virus mortal
Editura RAO
Traducere de Andra-Elena Agafiței. Doi cercetători de geniu se luptă în Universul virtual al internetului. Suedezul Eric vrea să creeze un program care să-ți permită să navighezi virtual doar cu ajutorul minții, libanezul Samir, cooptat de gruparea teroristă Hezbollah, vrea să dezlănțuie infernul și creează un virus informatic imposibil de exterminat, pentru a distruge sistemul bancar israelian, apoi întreaga lume civilizată. Testând sistemul creat de Eric, Hanna, soția lui, se contaminează cu virusul Mona și este salvată doar după o lungă odisee. Numai ea, nu și calculatorul. Ideea transmiterii unui virus de la calculator la om, de-a dreptul science-fiction, este convingătoare. Mai puțin traducerea, pe alocuri execrabilă. Romanul va continua cu un al doilea volum.
Solomon Northup
12 ani de sclavie
Editura Meteor Press
Povestea lui Solomon Northup, cetățean al statului New York, răpit in Washington City în 1841 și salvat in 1853, de pe o plantație de bumbac de lângă Râul Roșu, în statul Louisiana. Este poate cea mai importantă relatare despre sclavie scrisă vreodată, readusă în atenția publicului prin filmul omonim, regizat de Steve McQueen și câștigator a numeroase premii. Northup prezintă detaliile vieții din statele sclavagiste americane și conferă personalitate și profunzime oamenilor pe care i-a cunoscut, deopotrivă sclavi și stăpâni de sclavi. Solomon Northup a fost negru, născut om liber în statul New York, unde a fost educat și a devenit un violonist iscusit. Atras în Washington cu promisiunea angajării ca muzicant într-un spectacol, a fost drogat și s-a trezit într-un țarc pentru sclavi, de unde a fost vândut în Sud și a trăit 12 ani ca sclav. Evenimentele relatate de el sunt copleșitoare: cumpărarea sclavilor, biciuirile, vânătoarea cu câini a fugarilor, siluirea femeilor care atrăgeau ochii stăpânilor si truda necontenită.
Leonard Sciascia
Cavalerul și Moartea
Editura Allfa
Traducere din limba italiană și note de Simona Negrea. Postfață de Smaranda Bratu Elian. Leonardo Sciascia (1921-1989) este cunoscut pentru romanele, piesele de teatru, povestirile și eseurile sale, în care examinează teme precum abuzul de putere și corupția politică. „Rolul meu”, declara Sciascia într-un interviu din 1987, „este să spun lucrurile pe care le observ sau pe care le descopăr în realitate: unu și cu unu fac doi și, odată identificate anumite premise, rezultatul va fi inevitabil. E de ajuns să cunoști bine istoria Italiei ca să înțelegi ce se întâmplă azi sau ce se va întâmpla mâine. Nu am niciun har profetic: e de ajuns, repet, să cunoști și să observi, și să ai curajul de a te împotrivi conformismului și adevărului oficial.” În romanul de față, un detectiv căruia i se spune Vicele și care suferă de o boală gravă anchetează moartea unui avocat. Firul conducător este un bilețel de amenințare schimbat de avocat și de magnatul Aurispa în timpul unui banchet.
Oscar Wilde
De profundis
Editura Humanitas
Traducere din engleză și note de Luana Schidu. Postfață de Mihaela Anghelescu Irimia. Scrisă în închisoare, De profundis e o epistolă către lordul Alfred Douglas, prietenul și iubitul lui Oscar Wilde timp de trei ani. Legătura lor, condamnată de morala și legile vremii, îl adusese pe autor după gratii în 1895, pentru doi ani de muncă silnică. Aceste pagini intense sunt deopotrivă retrospectiva amară a unei povești de dragoste eșuate și o căutare spirituală care începe cu suferința și penitența.„Stând aici, în această celulă întunecoasă, în haine de osândit, un om dezonorat și distrus, mă învinuiesc. Mă învinuiesc că am permis unei prietenii neintelectuale, o prietenie al cărei scop primar nu era crearea și contemplarea lucrurilor frumoase, să-mi domine complet viața. Nu ți-ai dat seama că un artist, și mai ales un artist cum sunt eu, adică unul pentru care calitatea operelor depinde de intensificarea personalității, are nevoie pentru dezvoltarea artei sale de compania ideilor, de o atmosferă intelectuală, de liniște, pace și solitudine.“ (Oscar Wilde)
Christine Gräfin von Brühl
Adio, nobili!
sau noblesse oblige
Editura Baroque Books & Arts
Colecția cadril. Traducere din limba germană de Ondine Dascălița. Ilustrația copertei: Andreea Florean. Christine Gräfin von Brühl face parte din familia contelui Heinrich von Brühl, căruia Dresda îi datorează terasa cu același nume. S-a născut pe 31 decembrie 1962, la Accra, în Ghana, și a crescut ca fiică de diplomați în Ghana, la Londra și Singapore. Tatăl ei este Dietrich Graf von Brühl și mama ei Maria Octavia Gräfin von Waldburg zu Wolfegg und Waldsee. În prezent este jurnalistă și autoare de cărți cu un enorm succes. Cartea de față este o farsă ravisantă despre barierele dintre cástele secolului XXI și cum pot fi ele încălcate: povestea aventuroasă a unei iubiri imposibile, dintre o aristocrată și un artist, ale căror fundaluri familiale și culturale nu ar putea fi mai diferite. „…De fapt, la început, nu avea nici cea mai mică intenție să se căsătorească, pentru că o aristocrată catolică ar trebui, firesc, să contracteze un mariaj, pe cât posibil, cu un nobil de aceeași confesiune, așa cum cere tradiția și impune eternul Almanah Gotha.“
Mihaela Necula
Poetica antimimetică a romanelor lui George Bălăiță
Editura Paralela 45
„Studiul Poetica antimimetică a romanelor lui George Bălăiță constituie debutul editorial al Mihaelei Necula. Este un debut care însumează experiența de lectură cu maturitatea actului critic. Autoarea nu se limitează să descrie, să așeze în sistem și să pronunțe judecăți, ci încearcă să expliciteze propriul sistem de interpretare pe care îl legitimează în acord cu stadiul actual al cercetării.
Poziționarea lucidă în contextul neorealismului nu împietează asupra paradisului dedublării sau asupra nucleelor mitice ale romanelor lui George Bălăiță, ci se erijează, alături de acestea, în tot atâtea căi de acces spre semnificațiile majore ale unei opere care dobândește prin acest studiu o necesară voce critică.” (Laura Bădescu)