Mobilitatea de pe piata muncii este una din trasaturile pietei europene in prezent.
Angajatorii desemneaza salariati cu experienta sa lanseze si sa le dezvolte afacerile pe intreg continentul european. Curentul a aparut si in Europa Centrala si de Est, iar numarul posturilor cu raspundere regionala a crescut semnificativ. Libertatea de circulatie acorda lucratorilor o perspectiva mai larga din care sa abordeze orice fel de carente in materie de aptitudini cerute pe piata, urmand proceduri administrative cu mult mai mare usurinta. Aceasta a generat deja o competitie acerba intre state in ceea ce priveste costurile gestionarii mainii de lucru. Fara indoiala ca, in timp, nivelul de salarizare va deveni uniform in toata Europa. Totusi, pe termen scurt, angajatorii ar trebui sa analizeze problema, intrucat aceasta ar putea influenta in mare masura costurile salariale.
Piata muncii din Romania ofera deja salariati calificati care sa poata presta servicii la standarde europene. Specialistii romani sunt trimisi din ce in ce mai mult in Europa Centrala si de Est, precum si in UE. In plus, un numar tot mai mare de companii romanesti au dobandit o importanta capacitate de a se extinde in strainatate.
Principalele costuri aferente unor asemenea detasari de personal in strainatate sunt reprezentate de contributii sociale si impozite pe salarii.
Cand planifica astfel de detasari in strainatate, angajatorii ofera beneficii prin programele pentru expatriati care au drept scop incurajarea procesului de relocare. Astfel de programe cuprind adesea si asigurarea continuitatii in cadrul sistemului de pensii din Romania. Pentru asemenea scopuri, dar si pentru altele, angajatii detasati in strainatate isi mentin locul de munca in compania romaneasca, dar costurile vor fi suportate de catre beneficiarul strain pentru activitatea desfasurata de acesti angajati.
Mentinerea contractului de munca din Romania presupune si faptul ca retinerea si plata impozitului pe salarii, precum si a contributiilor sociale sunt efectuate de compania din Romania in numele angajatului. Angajatorul va avea de asemenea partea lui de contributii. Grosso modo, costul total al contributiilor sociale si al impozitului pe salariu ar putea ajunge la 90% din salariul net. Aceasta datorie reprezinta in cea mai mare parte contributii sociale care trebuie platite lunar.
Dupa o perioada de munca desfasurata in strainatate, 12 luni de regula, angajatii detasati ar putea fi obligati sa devina platitori de contributii sociale in tara gazda. Romania a incheiat foarte putine acorduri privind plata contributiilor sociale. De aceea, vor creste costurile privind aceste contributii sociale, insa fara a oferi persoanei beneficii suplimentare corespunzatoare.
Referitor la impozitul pe salariu, Romania este parte semnatara a unor tratate de evitare a dublei impuneri. Cu putine exceptii, tratatele prevad ca in cazul in care lucratorul in strainatate depaseste 183 de zile de sedere in tara gazda, acesta va fi obligat sa plateasca impozit pe venit in acea tara. In acelasi timp, potrivit reglementarilor interne, angajatului roman i se va retine lunar o cota de 16% impozit pe salariu. In prezent, nu exista nici un mecanism de a opri retinerea impozitului pe salariu. Prin urmare, angajatorul va acoperi costul aferent impozitului suplimentar printr-o politica de uniformizare a impozitului pentru a se evita ca angajatul sa aiba probleme privind fluxul de numerar. La sfarsitul anului, impozitul aferent salariului din Romania si datorat in strainatate poate fi recuperat printr-un credit fiscal. Rambursarea impozitului nu este un proces simplu. Angajatul detasat in strainatate este singurul indreptatit sa solicite aceasta rambursare, insa angajatorul este acela care a suportat povara impozitelor pe parcursul anului. Prin urmare, procesul de rambursare a impozitului este indelung, iar procedura este birocratica pentru angajator, ceea ce l-ar putea determina sa renunte pana la urma.
Toate aceste probleme ar putea fi surmontate printr-o planificare atenta. De exemplu, daca angajatul va primi salariul din strainatate pe durata detasarii sale, el nu ar trebui sa plateasca impozit in Romania pentru acest salariu. Continuitatea in sistemul de pensii din Romania poate fi realizata printr-o contributie voluntara care sa aiba la baza un contract personal incheiat in acest sens.