Austriecii de la Agrana controlează două din ultimele zece fabrici care mai produc zahăr pe piața locală, după ce în ultimii 20 de ani România a pierdut în medie o fabrică pe an.

Agrana deține în România unități de producție a zahărului la Roman și Buzău, o fabrică de amidon la Țăndărei, dar și o fabrică de sucuri concen­tra­te în Vaslui. Afacerile austrie­ci­lor de la Agrana pe piața locală se ridicau la finalul anului trecut la 150 mil. euro, în creștere cu 4% față de 2009, însă sub cifra de afa­ceri de 166 mil. euro din 2008, po­trivit rapoartelor remise Bursei de Valori București (BVB).

Agrana operează însă în România pe o piață în scădere, având în vedere că înainte de integrarea în UE România a negociat o cotă de zahăr de circa 110.000 de tone de zahăr din sfeclă și o cantitate de 330.000 de tone pentru pro­cesarea zahărului brut, în condițiile în care con­sumul intern de zahăr se cifrează la 550.000-600.000 de tone în fiecare an.

Odată cu primul an de la integrare semnele pro­blemelor din anii anteriori au început să se vadă în profiturile Agrana, dar și ale altor jucă­tori, acestea reducându-se la jumătate.

Totuși cei mai loviți au fost jucătorii mai mici, mulți dintre aceștia fiind nevoiți să închidă porțile. În acest context, austriecii de la Agrana nu au stat cu mâinile în sân și au ocupat locul liber de pe piață. Astfel, anul trecut com­pania a ajuns să producă sau să rafineze în total 240.000 de tone de zahăr, circa jumătate din consumul intern.

“Criza de lichiditate a afectat piața bunurilor de consum din România. În acest context valoarea vânzărilor de zahăr pe piața internă a scăzut cu peste 20% față de anul precedent. Pentru a compensa, compania s-a orientat către export”, se arată într-un raport al companiei.

Agrana intră în competiție pe piața locală cu alte companii mari precum Lemarco sau Cristal-Diamant, dar și cu jucători mai mici precum Zahărul Călărași, Zahăr Corabia sau Zahăr Luduș.