Dezordinea din administrație și lipsa de competență subminează businessul

Dezordinea din administrație și lipsa de competență a liderilor cu putere de decizie, șocurile fiscale și incertitudinile privind legislația cu impact în business sufocă afacerile într-o măsură mai mare decât instabilitatea cursului.

Șefii de companii prezenți ieri la conferința “CEO Survey – Perspective economice și tendințe pe piața forței de muncă din România în 2012”, organizată de ZF și PwC, au admis că mediul instabil creat de lipsa de coerență a politicilor publice are un impact mult mai mare în afacerile pe care le conduc decât deprecierea leului în raport cu euro.

“Ce nu mă lasă să dorm noaptea sunt impredictibilitatea, dezordinea, lipsa de competență a oamenilor care ne conduc. Preșe­dintele țării a spus că statul va deveni cel mai mare investitor în economie și că munca la negru a devenit un sport național, fostul premier Ungureanu a spus că veniturile din PIB vor ajunge la 40% din PIB (față de 30 – 32%), iar astăzi (ieri – n. red.) doamna ministru al muncii a spus că se așteaptă la o scădere a evaziunii fiscale din munca la negru fără o intervenție serioasă, dar că va micșora taxa pe forța de mun­că”, a spus Dan Șucu, proprietarul Mobexpert.

Chiar ministrul muncii Ma­­riana Câmpeanu a admis că există o adevă­rată problemă în ceea ce privește competențele celor care iau decizii.

“În administrația centrală și locală s-a produs un adevărat haos, au fost mult prea politizate toate posturile ocupate în ultimii ani, personalul venit nu este calificat, iar activitatea nu poate funcționa normal, începând de la o primărie până la un minister”.

Ea a menționat posibilitatea reanalizării Codului muncii, scăderea costu­rilor cu forța de muncă de la 1 ianuarie 2013 și creșterea gradului de ocupare.

PwC: Cheia este să creăm locuri de muncă, dar totodată să re­ducem presiunea socială, pentru că o economie cu 4,2 mi­lioane de salariați și 20 de milioane de locuitori nu reprezintă un model social sustenabil pe termen lung.

Ford: Investițiile străine directe sunt foarte importante pentru Ro­mânia, pentru că altfel economia nu crește.

Propunerea de reanalizare a legislației muncii, prin care ministrul muncii a anunțat că se dorește o mărire a sferei de aplicare a contractelor pe pe­rioa­dă determinată, a fost primită cu surprin­dere de către reprezentanții mediului privat, care solicită, din nou, să fie luați în seamă atunci când se dezbat mo­dificările aduse la o lege modificată radical anul trecut- Codul muncii.

“Când auzim de reanalizarea Codului muncii într-un con­text în care se discută despre managementul riscului și de pre­dic­tibilitate, ne-am dori să luăm parte la dezbaterile pe această temă. Predictibilitatea nu constă doar într-un cadru fiscal relativ, ci și în tipul de regândiri și politici pe care le are ministerul în vedere atunci când vorbește de reanalizarea Codului mu­ncii”, a precizat Sorin Mîndruțescu, președintele AmCham (Ca­mera de Comerț Româno- Americană).

Ministrul muncii a explicat totuși că din actualul Cod al muncii lipsește cu desăvârșire orice tip de protecție pentru angajat, s-au produs și se produc în continuare abuzuri și că o per­soană care este dată afară dintr-o companie nu primește nicio motivare cu ajutorul căreia, eventual, să se poată adresa instan­ței.

“A crea protecție pentru angajat nu reprezintă o măsură care ar perturba mediul de afaceri și nici nu ar fi o piedică pentru dezvoltarea acestuia”, a mai spus ea.

Însă modificările legislative aduse la un cod al muncii care nu a apucat încă să se “stabilizeze” reprezintă cele mai mari temeri ale executivilor în 2012.

“Pe termen scurt, cea mai mare temere este disponibilitatea competențelor necesare la nivel de decizie pentru a repune locomotivele pe șine. Suntem cu toții vinovați pentru ceea ce se întâmplă în societatea românească, trebuie să ne exercităm drepturile democratice și să creștem gradul de participare la vot, să nu mai spunem că nu mergem la vot pentru că sunt tot aceiași politicieni”, a spus Robert Arsene, directorul general al Agricover.

Vasile Iuga, Country Managing Partner în cadrul PwC România, spune că tinerii care vin din universități nu au pregătirea necesară pentru a ocupa posturile vacante din cadrul companiei și că s-a ajuns în situația în care o companie trebuie să testeze și cunoștințele de limbă română ale acestora. Pe lângă scăderea calității pregătirii forței de muncă, o problemă o reprezintă și faptul că din cei aproape 20 de milioane de locuitori mai puțin de un sfert sunt salariați.

“La 100 de lei cheltuită de angajator, aproximativ 20 de lei intră efectiv în buzunarul angajatului pentru că restul se duce la plata pentru contribuțiile sociale atât pentru an­ga­jat, cât și pentru angajator, impozitul pe venit, TVA de 24% și accize. Cheia este să creăm locuri de muncă, dar totodată să re­ducem presiunea socială, pentru că o economie cu 4,2 mi­lioane de salariați și 20 de milioane de locuitori nu reprezintă un model social sustenabil pe termen lung”, a spus Iuga.

Și Henrik Nenzen, General Manager în cadrul Ford Ro­mânia, admite că prioritățile pentru crearea unui cadru optim pentru atragerea și menținerea investitorilor străini sunt reprezentate de educație, infrastructură și Codul muncii.

“Investițiile străine directe sunt foarte importante pentru Ro­mânia, pentru că altfel economia nu crește, iar crearea unui mediu competitiv de afaceri este soluția pentru a atrage și pentru a menține investitorii străini. La Craiova, Ford ar putea deveni a doua mare poveste de succes după Rusia. Dar pentru acest lucru avem nevoie de sprijin din partea politicienilor și avem nevoie ca aceștia să-și țină promisiunile”, a spus el.

Investițiile străine s-au prăbușit în ultimii ani, ajungând la numai 1,8 miliarde de euro, nivelul de acum un deceniu.

În ultimii trei ani guvernul Boc nu s-a preocupat de investiții străine și de aceea toată economia suferă.

Atragerea fondurilor europene care ar fi trebuit să înlocuiască finanțarea externă în valută este la pământ, iar progresele înregistrate la începutul acestui an sunt insignifiante față de necesarul economiei.

Rezultatele studiului CEO Survey, realizat de PwC, arată că în România principalele motive de îngrijorare ale ma­na­gerilor sunt legate de incertitudinile privind creșterea eco­no­mică, instabilitatea pieței de capital și volatilitatea cursului de schimb – o temere care, deși a fost enunțată la începutul anului – s-a dovedit a fi fundamentată.

Cu privire la situația pro­priului business, managerii români sunt îngrijorați de schim­barea comportamentului de consum al oamenilor, costul energiei, dar și de povara fiscală apăsătoare.

“Cele mai mari temeri pentru anul acesta le reprezintă vo­la­tilitatea cursului, efectul pervers pe care îl are de­precierea leului în raport cu euro pentru că încurajează exporturile (dar care dă peste cap întregul plan de afaceri al unei firme medii sau mici), precum și efectul negativ al propagării impactului în sistemul financiar al posibilei evadări a Greciei și restrângerea creditării disponibile pentru firmele din România”, a mai spus Robert Arsene de la Agricover.