T
TESTER, Artur (1895-1944),
actor, autor german, agent dublu
pentru Germania și aliați în România în timpul celui de-al doilea
război mondial.
Recrutat de serviciile de informații germane,
T. se
stabilește în Anglia, unde desfășoară o intensă activitate
pronazistă. În iunie 1940, vine la București și își continuă
propaganda antiengleză. Primește sarcina de a organiza serviciul de
informații al partidului nazist din România. Pune la dispoziția
Ambasadei Germaniei informații din domeniul minorității germane. De
la un moment dat,
T. este pus sub observație de serviciul de
informații german, fiind suspectat de relații cu serviciile engleze
și americane. De altfel, el a fost implicat în racolarea agentului
“dr. Ecko” (Constantin Bursan) și stabilirea legăturilor acestuia
cu rezidența engleză de spionaj pentru România de la Istanbul. După
23 august 1944, încercând să se refugieze din România,
T.
este împușcat mortal. În opinia unor autori (Jaques de Launay), T.
ar fi fost “unul dintre marii spioni ai secolului nostru”.
TOMA, Ana (Grossman) (1912-1991), agentă pentru
URSS (NKVD) în România în timpul războiului
rece. Membră a Partidului Comunist din România din
ilegalitate,
T. a îndeplinit funcții de răspundere în
nomenclatură (secretară a ministrului de Externe Ana Pauker,
ministru adjunct al Comerțului). După ce a divorțat de jurnalistul
Sorin Toma, a
devenit soția generalului
Pantiușa
Bodnarenco, alias
Gheorghe Pintilie, care a
condus Direcția Generală a Securității Poporului. Potrivit
investigațiilor istoricilor,
T. a fost o versată agentă a
Direcției de Informații Externe a NKVD, fiind considerată o figură
tipică pentru rolul rezervat femeilor de spionajul sovietic,
supranumite, în cercurile activiștilor de partid, “amazoane”. În
timpul epurărilor din iunie 1952,
Gheorghe
Gheorghiu-Dej a apărat-o personal pe “tovarășa
Anuța” contra diverselor atacuri, iar
Iosif
Chișinevschi a afirmat răspicat că “partidul are
încredere în tovarășa Anuța, care a adus servicii importante
conducerii”.
TOMLINSON, Richard
(1963-),
agent al MI6 în Iran,
Balcani.Născut în Noua
Zeelandă, după studii de matematică la Cambridge
, este
angajat de MI6, activând în fosta Iugoslavie și Iran, unde reușește
să penetreze serviciul de informații al acestei țări (
SAVAMA).
În 1995,
T. este îndepărtat din MI6. Contestă această
hotărâre și intenționează să publice o carte despre activitățile
MI6. Pune la dispoziția presei o serie de date secrete, astfel
încât este condamnat, în 1997, pentru violarea legii privitoare la
secretele de stat. În 1991, se intenționează publicarea volumului
său
The Big Breach la Moscova, dar MI6 obține interzicerea
sa. În 2008,
T. depune mărturie în cadrul investigațiilor
privind moartea prințesei Diana și a lui
Dodi al
Fayed
,
afirmând că aceștia erau monitorizați de serviciul de informații
britanic.
TREPPER, Leopold (Adam Mikler, Jean Gilbert)
(1904-1982),(“Marele șef”), organizator al rețelei “Orchestra
Roșie” pentru URSS în timpul perioadei interbelice și a celui de-al
doilearăzboi
mondial.T.
s-a născut într-o familie evreiască din
Polonia, care a emigrat la Viena. După Revoluția din 1917,
T. revine în Polonia și se înrolează în partidul comunist.
Este arestat după ce organizează mișcări greviste. În 1924, se mută
în Palestina și face parte din mișcarea “
Hashomer Hatzair”
care lupta împotriva trupelor britanice. Este identificat ca agent
comunist și expulzat în 1929. Trece în Franța, unde activează în
mișcarea politică ilegală “
Rabcors“, până ce
aceasta este dezorganizată de serviciul de informații, în 1932. Se
stabilește la Moscova, devenind agent GRU. În 1938,
T. este
trimis să organizeze o rețea de spionaj cu centrul în Belgia, care
va fi numită de germani “Orchestra Roșie” (“Die Rote Kapelle”),
datorită faptului că va reuși “să emită” (transmită) numeroase
informații privind mai ales pregătirile de război împotriva URSS.
Atunci când rețeaua este demascată de Gestapo,
T. se
refugiază în Franța, unde încearcă să organizeze o altă rețea, dar
este arestat în noiembrie 1942. Mai târziu, GRU va considera că
Gestapoul l-a transformat pe
T. în agent dublu. În 1943,
T. evadează și se integrează mișcării de rezistență din
Franța. După eliberarea Franței, este adus la Moscova, deținut în
închisoarea Liubianka și interogat dur de chiar șeful NKVD,
Viktor Abakumov,
dar, din motive care au rămas necunoscute, reușește să scape de
execuție.
T. este deținut până în 1955, după care se
stabilește în Polonia, devenind șef al organizației “
Jewish Cultural
Society“. După Războiul de șase zile, considerând că, în
Polonia, se intensifica antisemitismul,
T. emigrează în
Israel. În 1975, își publică autobiografia,
The Great Game,
în care scrie: “Sper ca oamenii să înțeleagă lecția vieții mele în
calitate de comunist și revoluționar”. Este înmormântat cu onoruri
în Israel.
TREHOLT, Arne (1942-), diplomat norvegian, spion
pentru URSS (KGB) și Irak în timpul războiului rece.
În perioada 1979-1982,
T. a îndeplinit funcții de răspundere
în calitate de consilier diplomatic în cadrul delegației Norvegiei
pe lângă ONU și în conducerea Ministerului de Externe. Alertate de
informații privind existența unui agent infiltrat, serviciile
secrete din Norvegia au desfășurat cercetări pentru găsirea
acestuia. În 1984,
T. este identificat ca agent KGB și ținut
sub supraveghere. Totuși, pentru că se naște suspiciunea că
T. intenționa să fugă în URSS, este arestat pe aeroportul
din Oslo, în momentul în care se pregătea să ia cursa spre Paris.
Judecat,
T. este condamnat la 20 de ani de închisoare
(maximum de pedeapsă prevăzut de legislația norvegiană), sub
acuzarea de înaltă trădare, dovedindu-se că el spionase pentru URSS
(în perioada
1974–
1983) și
Irak (
1981–
1983
). Chiar în timpul judecării,
T. face
o tentativă de evadare. Potrivit declarației ministrului Apărării
al Norvegiei,
T. “cauzase prejudicii ireparabile sistemului
de securitate” al țării sale. S-a stabilit că informațiile puse la
dispoziție de el spionajului sovietic se refereau la Comunitatea
Europeană și la NATO.
T.
a negat acuzațiile, deși a admis că
transmisese informații în schimbul unor sume de bani.
În 1992,
T. este eliberat și
emigrează în Rusia, unde devine un prosper om de afaceri. În 2004,
își publică memoriile sub titlul
Boundary
lines.
TROFIMOFF, George
(1928-), militar american, spion pentru URSS (KGB) și Federația
Rusă (SVR). T. a fost militarul american cu gradul cel mai
înalt care a fost condamnat, în 2001, pentru spionaj. Născut în
Germania, într-o familie de emigranți ruși,
T. primește
cetățenia americană. Intră în armată în 1948 și activează până în
1987, cu grad de colonel. În 1969, este recrutat ca agent pentru
KGB de către Igor Vladimirovich
Susemihl, preot al bisericii ortodoxe. Până în 1994,
T. face parte, ca angajat civil, din serviciul de informații
militare al SUA în RF Germania, având acces la documente dintre
cele mai secrete privind activitatea NATO, pe care le fotografiază
și le transmite lui Susemihl și altor ofițeri KGB cu care se
întâlnește în Austria. În 2000,
T. este arestat și condamnat
pentru spionaj în favoarea KGB și SVR la 25 ani închisoare. În
timpul instrucției, s-a stabilit că
T. primise importante
sume de bani și fusese decorat cu ordine sovietice. În timpul
judecării,
T. a declarat că a acționat ca un
“patriot”.
ȚVETKOV, Vladimir, preot
ortodox în Finlanda, agent KGB în timpul războiului rece.T.
a fost cea mai importantă “sursă” KGB în Finlanda. Între altele, a
reușit racolarea pentru URSS a cuplului de spioni Veikko și Sirkka
Pöllänen. Arestarea sa, în 1971, a produs un adevărat scandal,
însuși președintele Kekkonen ((1956-1982) recunoscând că KGB are,
în Finlanda, “posibilități nelimitate de a obține și manevra
documente oficiale”.
U
ULISE, personaj din Iliada. În
“Cântecul X” al epopeii lui Homer sunt descrise trimiterea de
spioni în tabăra dușmană, dar și unele acțiuni de diversiune,
dezinformare desfășurate de ahei. Pentru a contracara acțiunea lui
Palamedes, care dorea întreruperea războiului, Ulise răspândește
zvonul că acesta a fost cumpărat de Priam, regele Troiei, ticluind
o scrisoare din partea celui pe care dorea să îl compromită. Mai
mult, îi strecoară un săculeț de bani, pentru a sugera că Palamedes
fusese cumpărat de inamici.
ULLMANN, André (1912–1970)
(“Louli”), jurnalist, agent
de influențare pentru URSS și Polonia în timpul războiului
rece.În timpul celui de al doilea război mondial, U. face
parte din Rezistența franceză. Este deportat în lagărul de la
Mauthausen, unde,
de asemenea, organizează Rezistența între deținuți. După război,
desfășoară activitate jurnalistică la importante publicații. În
1946, aderă, în secret, la Partidul Comunist Francez. În același
an, U. este recrutat de NKVD, iar, în 1948, de serviciul de spionaj
polonez. În calitate de jurnalist, acționează ca agent de
influențare în publicația sponsorizată de Partidul Comunist
“
Les Lettres
françaises“. Între altele, încearcă să compromită o
serie de autori care criticau regimul din URSS. Este demascat prin
documente provenind din “Arhiva Mitrohin”.
Volum în curs de apariție la Editura Meronia.
În imagini: 1. Arne Treholt; 2.
Richard Tomlinson
