Dilema alegerilor din Turcia: spre Islam sau spre Europa?

Cei 40 de milioane de turci chemati ieri la urne, aveau de ales nu numai un nou Parlament unicameral, format din 550 de deputati, ci directia spre care se va indrepta tara. Cea mai importanta intrebare la care scrutinul va raspunde este daca Turcia se va orienta, sau nu, in viitor, spre Uniunea Europeana.
Stat musulman, membru NATO, invecinat cu Irak si candidat la Uniunea Europeana, pentru Turcia aceste alegeri anticipate ar putea constitui un moment de cotitura. Scrutinul intervine in plina dezbatere privind largirea Uniunii Europene. In urma cu trei ani, candidatura Turciei la UE a fost oficial acceptata, dar Comisia Europeana a refuzat, pana in prezent, sa fixeze o data pentru inceperea negocierilor de aderare. Temerile UE pentru primirea Turciei in randurile sale se refera, printre altele, la respectarea drepturilor omului care sunt departe de standardele europene. In vara, Turcia a abrogat pedeapsa cu moartea si a intarit drepturile civile dar europenii considera ca nu este de ajuns pentru deschiderea negocierilor de aderare.
O alta temere a europenilor este eventuala alunecare a Turciei spre o structura statala de tip fundamentalist. Cum sa-ti imaginezi intrarea in Uniunea Europeana a unui stat cu 70 de milioane de locuitori, condus de un guvern islamist?, se intreba, recent, un analist de la Le Figaro. Asadar, de cine castiga alegerile depinde directia pe care se va inscrie Turcia. Un vot pentru pro-europeni ar insemna o noua speranta pentru destinul european al Turciei. Un vot pentru islamisti, o amanare a acestei sperante.
Coalitia de guvernare s-a destramat in urma cu trei luni din cauza refuzului primului ministru Bulent Ecevit de a demisiona cu toate ca, de facto, el nu mai conducea guvernul de multa vreme, din cauza starii sale de sanatate. La scrutinul anticipat formatiunile din fosta coalitie risca sa ramana in afara Parlamentului.
Primele rezultate urmau sa fie cunoscute dupa inchiderea editiei dar, potrivit sondajelor, islamistii sunt marii favoriti ai alegerilor. In cursa electorala s-au inscris 18 partide, insa cea mai mare parte dintre ele, inclusiv cel al actualului premier Bulent Ecevit, nu vor depasi pragul electoral de zece procente.
In Turcia, prezenta la vot este obligatorie, ceea ce face ca rezultatul scrutinului sa arate o imagine foarte apropiata de vointa populara.
Trei formatiuni politice – una reformatoare, una populista si una pro islamica – au dominat campania electorala pentru alegerile legislative.
Partidul Justitiei si Dezvoltarii (AKP), format anul trecut, este in fruntea tuturor sondajelor, in ciuda deciziei consiliului electoral de a interzice candidatura liderului sau Recep Tayyip Erdogan. Fost primar al Istanbulului, Erdogan a fost inchis in 1998 pentru “incitare la ura religioasa”, ceea ce il face incompatibil pentru o eventuala functie de premier.
AKP face eforturi pentru a-si crea o imagine de partid de dreapta, pro-NATO, pro-FMI si proeuropean, sustinand respectarea drepturilor omului si amendarea Constitutiei.
Riscul pe care il implica o eventuala victorie a AKP consta in provocarea unui conflict cu armata. Puternicii sefi militari au aparat intotdeauna statul laic si nu au ezitat sa intervina in viata politica ori de cate ori a existat pericolul ca tara sa alunece spre o organizare de tip fundamentalist – cum s-a intamplat, de altfel, in 1997, cand a fost inlaturat de la putere un partid si un guvern islamist.
Cea de-a doua formatiune politica, Partidul Republican al Poporului (CHP) reprezinta sperantele stangii laice. CHP nu a fost reprezentat in parlamentul de la Ankara, in ultimii trei ani, dar si-a pregatit o revenire in forta pe scena politica turca. Gratie fostului ministru al economiei Kemal Dervis, care face parte din conducerea partidului, aceasta formatiune poate sa conteze pe sprijinul a numerosi oameni de afaceri si este dispusa sa isi asume continuarea reformei economice ceruta de FMI.
Cotidianul Le Monde face o radiografie a situatiei in care se gaseste Turcia: Coruptie, legaturi “incestuoase” intre lumea politica si anumite banci aflate in situatie de faliment. In ciuda semnalelor timide de redresare, populatia continua sa sufere de pe urma recesiunii. Somajul, care atinge cifra de doua milioane, ii afecteaza mai ales pe tineri. Viitorul guvern va trebui sa gaseasca raspunsuri pentru aceste probleme – pentru ca chestiunile economice sunt si ele o tema de negociere in eventualitatea deschiderii procesului de aderare la Uniunea Europeana.