Statul român este asaltat din toate părțile privind reorganizarea companiilor pe care le are în administrare. Deși FMI cere privatizări sau falimente, iar investitorii străini vor aducerea la bursă a companiilor, management profesionist sau chiar reluarea vânzărilor de pachete majoritare, statul român ezită în luarea unor decizii concrete.
În continuare, directorii celor mai valoroase companii de stat din România sunt membri de partid, mulți fără nicio experiență în domeniul pe care au ajuns să-l gestioneze, iar mandatul lor durează tot atât de mult cât rezistă un ministru.Totodată, puținii directori din companiile de stat care totuși cunosc domeniul pe care îl conduc se plâng că în consiliile de administrație, forul în care se iau deciziile majore pentru o companie, sunt puși oameni care nu înțeleg nimic, dar care fac parte din partidul potrivit.
În 2009 primele zece companii de stat în funcție de pierderi au ajuns la un minus de aproape 700 de milioane de euro, printre acestea numărându-se CNH sau Termoelectrica. Costurile sociale care vin însă din restructurarea acestor firme s-au dovedit greu de asumat pentru autorități.
“Încercăm să nu pierdem niciun moment, dar avansăm în teoria pașilor mici, dar siguri. Sperăm să relansăm procesul de privatizare prin piața de capital”, a declarat șeful Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) Victor-Vlad Cazană în cadrul conferinței Mediafax Talks about Restructuring Loss-Making Companies.
Atât de “mici, dar siguri” au fost pașii făcuți în acest sens de
către statul român, încât ultima listare a fost în 2007, cea a
Transgaz. Romgaz, Hidroelectrica sau Nuclearelectrica așteaptă de
ani de zile să intre în rigul bursier, dar odată cu venirea crizei,
și aceste planuri au rămas tot la etapa de discuții.
Cu ce ajută listările de 10-15%
Cu toate acestea, primele semne în concretizarea acestor planuri ar putea avea loc anul acesta, odată cu vânzarea unui pachet de 9,8% din acțiunile Petrom deținute de către Ministerul Economiei, precum și prin privatizarea unor pachete minoritare din Transgaz și Transelectrica, care sunt deja listate la Bursă.
“Vânzarea pachetului din Petrom va avea loc la jumătatea acestui an. Într-o lună vom lansa anunțul pentru selectarea unui intermediar pentru acțiunile Transelectrica, iar în august sperăm să achiziționăm serviciile financiare pentru Transgaz. În ceea ce privește listarea Romgaz, procesul ar putea să fie demarat în primul sau al doilea trimestru al anului viitor”, a mai precizat Cazană.
Însă ideea listărilor la bursă ale unor pachete minoritare de
acțiuni are și opozanții săi. “Nu există nicio logică în a lista
pachete de 10-15% pe bursă, poate decât pentru a acoperi niște
găuri bugetare. În România sunt foarte puține exemple de
privatizări nereușite. Tot ce funcționează acum în România este
privat. Rolul statului nu este să fie proprietar pe sectoare pe
care nu le înțelege. De la caz la caz se poate stabili strategia,
dar vânzarea de pachete majoritare cu listări la bursă și
management performant este singura soluție. Nu ținem companii la
stat că să aibă lumea kwh de energie mai ieftin, ca să facem
protecție socială”, a fost de părere Doru Lionăchescu, președintele
firmei de consultanță Capital Partners.
Proiect pilot de management privat
În replică, reprezentantul OPSPI a declarat că statul vrea să deruleze un proiect pilot de management privat în cadrul companiilor de stat cu titlu experimental, dar nu a putut preciza nici despre ce companii este vorba și nici când ar trebui realizat acest plan.
Specialiștii din piață, spun însă că acest lucru nu este fezabil.
“Dacă venim după o experiență de 21 de ani în care nu am fost capabili să înlocuim managerii ineficienți, cum putem să ne așteptăm ca pe un orizont scurt de timp să aducem manageri performanți?”, a mai spus Lionăchescu.
Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea (FP), acționar
minoritar în cadrul celor mai importante companii energetice din
România, spune la rândul său că nimeni nu a putut până în prezent
să-i explice cum funcționează exact un management privat într-o
companie de stat, dar a subliniat importanța alegerii unei
conduceri performante în cadrul acestor firme. “Cred că trebuie
aduși buni profesioniști care să fie recompensați corespunzător
pentru a schimba lucrurile. În companiile străine găsești manageri
cu mandate de cinci ani, aici este greu să găsești un director care
a rezistat mai mult de doi ani”, a spus Konieczny, care totodată a
pledat pentru listări la Bursă. Potrivit acestuia, numai din
listarea Nuclearelectrica și Hidroelectrica statul ar putea câștiga
circa 3,5 mld. euro.
Statul vrea rafinăria Arpechim
Dincolo de companiile energetice, un alt subiect când vine vorba de restructurări este cel al Oltchim, companie pe care guvernul încearcă să o privatizeze de zece ani de zile. Acum reprezentanții statului spun că strategia de privatizare va fi gata în 2012, dar înainte mai au de rezolvat o problemă. Cazană spune că Oltchim ar putea să intre în negocieri cu Petrom pentru a cumpăra rafinăria Arpechim.
Deși Petrom a anunțat încă din 2009 că fie va închide, fie va vinde această unitate până în 2012, Arpechim a fost închisă anul acesta în lipsa unui “cumpărător credibil”.
“Imediat după decizia luată de Petrom, s-a făcut o analiză în care s-a propus intrarea de urgență în negocieri cu Petrom pentru achiziția Arpechim. Este o chestiune de zile până vom ieși cu un plan care ar putea include inclusiv începerea negocierilor de achiziție” a spus Cazană.
Întrebat de presă de ce abia acum statul face acest pas, în contextul în care are doi oameni în Consiliul de Supraveghere al Petrom care ar trebui să fie conectați la orice decizie pe care directoratul o ia, Cazană a spus că statul nu a avut bani.
Problema este că nici acum statul nu știe dacă va avea bani sau nu pentru această tranzație.
“Dacă stăteam pe un maldăr de bani, intram la negocieri. Nu știu de unde am putea atrage bani de această dată. Poate va fi un împrumut bancar, poate va lua Oltchim bani”, a conchis Cazană.