Cu un portofoliu variat de produse și un business susținut în principal de importuri, Sika România vizează prin extindere creșterea competitivității pe segmentul mortarelor uscate prin producerea lor la nivel local și eliminarea cheltuielilor costisitoare de transport.

Proiectul extinderii a apărut încă din 2007, dar avântul a fost tăiat de criza economică, iar de atunci compania “se joacă” cu această idee, afirmă Ileana Nicolae, una dintre cele mai cunoscute femei din top managementul local al industriei construcțiilor.

Dacă varianta construirii unei unități de pro­ducție a mai fost vehiculată, opțiunea achiziției nu a fost menționată până în prezent în mesajele publice ale Sika România. Între timp, criza economică s-a mai domolit, dar a fost dublată de cea politică.

“Ceea ce s-a întâmplat în România în ultimele luni nu ne-a făcut bine, ne-a pus frână, pentru că eram mult mai avântați vizavi de acest proiect. Deocamdată stăm să mai respirăm un pic și să ne mai gândim”, spune Nicolae, care conduce operațiunile Sika România încă din 2002, anul intrării grupului elvețian pe piața românească. Ea afirmă că în prezent compania are discuții cu trei producători locali de mortare uscate pentru o eventuală preluare, operațiune pentru care nu este luat în calcul doar prețul de achiziție, ci și caracteristicile unității de producție, care trebuie să fie una modernă, know-how-ul și piața de desfacere. De altfel, grupul pune un accent ridicat pe achiziții, astfel că anul trecut compania a anunțat preluări în China, Elveția, Italia, Brazilia, Spania și Canada.

În cazul construcției unei fabrici, Sika vizează realizarea unor produse de calitate înaltă, deci nu are în plan dezvoltarea unei capacități de producție foarte mari. Managerul Sika România apreciază că o investiție într-o unitate nouă de mortare uscate poate începe de la 3 milioane euro și poate ajunge la 15 – 20 de milioane de euro, în funcție de capacitate sau zona în care se află terenul.

O asemenea fabrică trebuie construită în proximitatea sursei de nisip, materia primă utilizată, în condițiile în care mortarele uscate sunt produse ieftine, cu un impact ridicat în cost al transportului. Pentru o eventuală fabrică nouă construită de Sika, ea a enumerat drept zone potențiale Clujul, sudul Bucureștiului sau Turda. “Unde sunt fabrici de ciment de obicei există sursă de nisip”, a adăugat managerul.

Referitor la bugetului alocat extinderii, Nicolae afirmă că investiția nu are un plafon pre­stabilit, însă are nevoie de aprobarea grupului, care trebuie să fie mulțumit de conceptul propus și de profitabilitatea proiectului. “E foarte posibil să ne finanțăm din surse proprii, din cash flow-ul companiei. Noi am mers pe profit din primul an de activitate”, spune ea.

Decizia, cel mai devreme în 2013

Când ar putea fi luată cel mai devreme o decizie privind extinderea? “Anul viitor”, răspunde Nicolae, care aș­teaptă în această perioadă și informații privind impactul modificării structurii managementului la nivel de grup, măsură anunțată recent de Sika și care va fi implementată de la 1 ianuarie 2013.

Grupul elvețian a deschis singura fabrică deținută în România în 2008, la Brașov. Aditivii produși aici acoperă 25% din cifra de afaceri a subsidiarei locale, diferența fiind acoperită de diverse categorii de produse importate. Compania este structurată în două divizii – Construcții și Industrie – și furnizează produse pentru sigilări, lipiri, ranforsări, reparații, hidroizolații și protecții.

Sika România nu a alocat în acest an fonduri semnificative pentru investiții, dar vizează în viitor, pe lângă extinderea producției, finalizarea proiectului dedicat unei stații de epurare, un centru nou de dezvoltare și noi alocări pentru laboratoare. Sika România a investit 2,5 milioane euro în cei zece ani de activitate, fondurile fiind absorbite de sediul central, unitatea de producție și depozitul aferent din Brașov, de laboratoarele de cercetare și dezvoltare pentru betoane, cât și de centrul de competențe pentru fațade.

S-a temperat creșterea

Primul semestru a fost “foarte bun”: afacerile companiei au crescut cu 20% față de perioada similară a anului trecut, sub imboldul proiectelor de infrastructură lansate de autorități. Același ritm s-a menținut în lunile iulie și august, dar luna septembrie a debutat sub așteptări, fiind resimțită acut lipsa finanțării. “Creșterea se va mai estompa pe finalul anului, pentru că deja se simt efectele crizei politice, din păcate. (…) Chiar dacă vom suferi un pic pe sfârșitul de an, avansul pe care l-am obținut deja e consistent și atunci mă pot baza pe un 10% plus”, spune Nicolae.

În schimb, marjele de profit sunt în scădere în acest an, unul dintre factori fiind scumpirea combustibililor, în condițiile în care prețurile de vânzare practicate de companie au fost “destul de stabile”. În 2011 afacerile subsidiarei locale a grupului elvețian s-au plasat la 77,88 milioane lei (18,4 milioane euro), în creștere cu 21%, iar profitul net s-a menținut la aproximativ 1,3 milioane lei (circa 300.000 euro), conform datelor raportate la Ministerul de Finanțe.

Cum se anunță 2013? “La noi bugetarea se face în octombrie. Mergem cu o creștere de 10%, bugetată, pen­tru 2013, care zicem noi că este realistă indiferent ce se întâmplă cu piața, pentru că introducem sisteme noi, ne bazăm pe distribuție, pe magazinele de bricolaj”, spune managerul Sika. Compania este prezentă în rețele de bricolaj precum Hornbach, Dedeman, Bricostore, Ambient și Leroy Merlin, care generează un sfert din livrări. Restul rulajului este sus­ți­nut prin vânzări directe pe diverse canale către sta­ții de betoane sau producători de prefabricate, constructori de infrastructură, antreprenori generali, aplicatori specializați, depozite de materiale de construcții, service-uri auto, unități de producție de sticlă sau parcuri eoliene.

Se bazează pe infrastructură

“Când un domeniu scârțâie, ne concentrăm pe celălalt. Așa am și depășit criza. În anii în care nu au fost deloc proiecte noi am vândut foarte bine în zona de reparații, de întreținere”, spune Nicolae.

Pe de altă parte, ea spune că firma pe care o conduce se bazează în continuare pe lucrările de infra­structură, unde apreciază că Sika este furnizor pentru aproximativ 70% dintre proiectele existente, cu o plajă largă de produse.

“Contractăm prin antreprenori și producătorii de betoane, iar aici lucrurile sunt destul de stabile, pentru că se merge pe niște rețete care sunt agreate de consultanță. În general, în asemenea proiecte partea de consultanță este foarte importantă și are un cuvânt hotărâtor”, adaugă ea.

Sika România asigură și servicii prin laboratoare mobile, “în permanentă mișcare”, dar și de cercetare-dezvoltare.

Ea admite că deși cele mai importante contracte încheiate de companie în acest an vizează proiectele de autostrăzi, acestea sunt și cele mai riscante din perspectiva încasărilor în actuala perioadă.

Citiți materialul complet în numărul de octombrie al Business Construct (www.zfcorporate/business-construct)

Subiecte #materiale de constructii#Sika