După cartea lui William Stevenson „Vera Atkins. Povestea celei mai importante agente secrete originare din România din al Doilea Război Mondial”, tradusă de Ciprian Siulea la Editura Polirom (carte prezentată de „Ziarul de duminică” la această rubrică), tot anul trecut, la Editura Litera, a apărut volumul discutat acum.*)
Vera Maria Rosenberg a fost, probabil, cea mai importantă femeie spion din al Doilea Război Mondial. Născută în 1908 la Galați, a emigrat în Marea Britanie în 1933, fiind recrutată în tinerețe de serviciile de informații britanice. Ulterior și-a schimbat numele, pentru a-și ascunde originea evreiască. În aprilie 1941 a intrat în rândurile SOE (Serviciul de Operațiuni Special) și, la scurtă vreme, a fost numită șef al serviciilor secrete la Secția F. Până la sfârșitul războiului, a devenit, după cum se exprimase un coleg cu rang superior, „cu adevărat cea mai puternică personalitate din cadrul SOE”. N-a lucrat niciodată pe teren, ci a coordonat pregătirea a peste 400 de agenți secreți parașutați în Franța. Cunoștea fiecare misiune secretă în parte, se ocupa de fiecare agent de teren și era singura responsabilă de problemele personale ale fiecăruia dintre „prietenii” ei, așa cum îi numea. Pe majoritatea îi conducea ea însăși la aerodrom atunci când plecau în misiune. Agenții ei au participat la nenumărate operațiuni vitale, inclusiv la pregătirea debarcării în Normandia. Când, după război, mai mult de 100 dintre acești agenți nu se întorseseră acasă, Vera a demarat și întreprins, aproape de una singură, o investigație menită să descopere ce se întâmplase cu aceștia. Pe prima listă de persoane date dispărute figurau 16 femei. A pornit pe urmele agenților, ajungând până în lagărele de concentrare și contribuind la demascarea multor germani care îi capturaseră și uciseseră. A depus mărturie în cadrul proceselor intentate criminalilor de război naziști, iar francezii au decorat-o în 1948 cu Croix de Guerre și în 1995 cu Legion d’Honneur. Spre deosebire de ei, britanicii au așteptat până în 1997 pentru a-i recunoaște meritele, atribuindu-i titlul de Comandor al Ordinului Imperial Britanic. A trăit până la 90 de ani.
Viața i-a fost înconjurată de mister și puțini au știut cine este cu adevărat. Biografia lui Sarah Helm dezvăluie secretele celei despre care Ian Fleming, creatorul celebrului James Bond, spunea: „În adevărata lume a spionilor, Vera Atkins a fost șeful.“
Cartea este un elogiu adus unei personalități de excepție din lumea spionajului european. Pentru a reuși să o scrie, Helm a cercetat documente, a intervievat agenți secreți, colegi și membri ai familiei și a reușit chiar să o întâlnească pe eroină, cu puțin înainte să moară. Vera Atkins apare ca o femeie plină de contradicții, dar eroină, totuși.
*) Sarah Helm – Secretele Verei Atkins. Povestea unei românce spion în al Doilea Război Mondial. Editura Litera. Traducere din limba engleză de Carmen Ion